logare  |  registrare

Parazitismul, provenienţa şi răspândirea lui

Parazitismul, provenienţa şi răspândirea luizoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru joi, 17 martie 2011
Parazitismul
56.04 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 156
Descriere

Parazitismul, provenienţa şi răspândirea lui

 

1.1. Formele de convieţuire ale organismelor

Ecologia generală arată că vieţuitoarele sunt grupate pe ecosisteme care cuprind, la rândul lor, o infinitate de biotopi.  În aceste unităţi ecologice vieţuitoarele nu trăiesc izolat, ci alcătuiesc asociaţii complexe de populaţii, aparţinând la diferite specii numite biocenoze. Acestea au fost studiate mai ales din punct de vedere calitativ al componenţei specifice; dar ceea ce nu s-a reuşit încă, într-o mare măsură satisfăcătoare, este cunoaşterea relaţiilor dintre diferitele populaţii şi dintre acestea şi mediul înconjurător. Încercările de clasificare a acestor relaţii se dovedesc schematice faţă de multitudinea celor constatate în natură, cu toate că există doi factori principali, care direct sau indirect, par a fi predominanţi în marea majoritate a cazurilor: factorul topic (spaţial) şi factorul trofic (alimentar).

În natură se întâlnesc frecvente cazuri ale interrelaţiilor, relativ stabile, dintre două fiinţe din specii diferite. Acestea pot fi antagoniste sau neantagoniste (fig. 5).

Orice convieţuire a organismelor, care fac parte din diferite specii, trebuie considerată simbioză (gr. „simbiosis” – coexistenţă, convieţuire sau din gr. „syn” – împreună, „bios” – viaţă). Denumirea de simbioză este introdusă în literatura de specialitate de către Bary, în 1879. La acea dată, autorul a definit noţiunea de simbioză ca: „Fenomen biologic al convieţuirii unor organisme din specii diferite”. Ulterior, acelaşi autor a precizat că, în cadrul fenomenului biologic de simbioză se disting două categorii de convieţuiri: antagoniste şi neantagoniste. Acesta este punctul de pornire în sfera înţelegerii noţiunii de simbioză pe parcursul a peste un secol. Numeroşii autori şi-au formulat şi publicat opiniile în această privinţă.

În 1906, O. Hertwig, în lucrarea sa „Biologia Generală”, precizează, că simbioza este sinonimă cu mutualismul. Ulterior, mulţi autori consideră că, orice interrelaţie stabilă dintre două fiinţe din specii diferite constituie o simbioză. În accepţiunea acestora, parazitismul este definit ca simbioză antagonistă. Referindu-se la situaţia creată, R.S. Schultz ş.a. (1970 – 1976) arată că s-au pus bazele unei mari încurcături privind folosirea termenului de simbioză, încât, în prezent este greu de înţeles sensul acestuia dacă nu există explicaţii suplimentare.

Faptul că: „Unii autori, şi mai ales cei francezi (Caullery, 1922; Grasse, 1935), înţeleg prin simbioză numai cazurile în care, partenerii, aflaţi în legătură intimă, îşi aduc servicii pe termenul metabolismului ... în timp ce cazurile de relaţii mai complicate şi mai active între parteneri le denumesc cu termenul de mutualism ... Alţi autori nu fac nici o distincţie între simbioză şi mutualism, considerând aceşti termeni ca sinonimi, părere pe care am adoptat-o şi noi ...” este subliniat de 9...


Mutualismul 

Sinoikia

Comensalismul 

Parazitismul

1.2. Concepţii ştiinţifice despre parazitism

Concepţia despre monoparazitism (CMp) 

Monoparazitismul (Mp) individual 

1.3. Tipuri (categorii) de parazitism

1.4. Gazde parazitare

1.5. Cicluri biologice parazitare

1.6. Originea şi răspândirea parazitismului în regnul animal

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Se vinde acest portal, doritorii pot contacta la adresa de email sursa.md@gmail.com