logare  |  registrare

Marin Sorescu —Iona

Marin Sorescu —Ionazoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru luni, 19 septembrie 2011
Marin Sorescu —Iona
38.89 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Marin Sorescu —Iona


a) Iona este o parabolă, o meditaţie pe tema destinului, o tragicomedie simbolistă, un ţipăt din adânc („de profundis clamavi"), care este mesajul sau ideea.

        Subiectul este un motiv preluat din textul Bibliei. Iona refuză să ducă mesajul lui Dumnezeu în cetatea Ninive, adică să fie proroc. El caută să fugă în cetatea Tarsis pe o corabie. Se porneşte o furtună pe mare şi corabia este pe cale să se scufunde. Iona le spune corăbierilor adevărul şi aceştia îl aruncă în mare. Un chit, adică un peşte mare, 1-a înghiţit şi Iona a stat trei zile şi trei nopţi în chit. El s-a rugat lui Dumnezeu şi peştele l-a aruncat pe ţărm. Ajuns în cetatea Ninive, el proroceşte că peste patruzeci de zile cetatea va fi distrusă din cauza păcatelor ei. Atunci locuitorii cetăţii Ninive au intrat toţi în post şi în rugăciune, iar Dumnezeu s-a milostivit de ei, fiindcă s-au pocăit şi i-a iertat. Iona s-a întristat că prorocia lui nu s-a împlinit, dar Dumnezeu l-a mustrat pentru nesocotinţa lui.

      Marin Sorescu foloseşte acest motiv biblic pentru a realiza o dramă existenţialistă, încercând, ca şi Iona, să trezească o lume aflată la câţiva paşi de finalul prorocit prin Apocalipsa Sfântului loan. El trebuie să rostească ţipătul, care să trezească conştiinţele adormite de păcat, şi să salveze lumea. Dramaturgul, poetul este o conştiinţă, care are de rostit un mesaj esenţial, de aceea piesa poate fi interpretată ca o ars dramatica.


       b)  Caracterul expresionist se defineşte, în primul rând, prin faptul că Iona este un erou arhetipal, care acţionează în împrejurări arhetipale. El reprezintă voinţa lui Dumnezeu ca principiu. De aceea, fiindcă nu face voia sa, el devine actant în ipostaza de proroc.

Pescarul sugerează rolul pe care l-au avut apostolii, ucenicii, mucenicii, cuvioşii şi cuvioasele, ierarhii şi toţi sfinţii părinţi, purtători de Dumnezeu, adică pe toţi cei ce pescuiesc pentru Dumnezeu sufletele.

         Iona este pescar, aşa cum îl vedem la începutul piesei cu undiţa în mână. Fiindcă fuge de misiunea sa, el devine un peşte, adică un păcătos, de aceea în piesă este înghiţit succesiv de trei peşti. Aceasta este valorea cuvântului „peşte" din monologul său, când spune: „Noi peştii înotăm printre ele atât de repede, încât părem gălăgioşi." împrejurarea este arhetipală: „ Visul nostru de aur este să înghiţim una, bineînţeles pe cea mai mare. Ne punem în gând o fericire, o speranţă, în sfârşit ceva frumos, dar peste câteva clipe observăm miraţi că ni s-a terminat apa". Apa este un simbol al cunoaşterii, fiindcă în estetica expresionistă tema, eroii, conflictul, subiectul sunt structurate pe conceptul de cunoaştere.

          Subiectul reprezintă deci drumul de la cunoaştere la conştiinţă. Iona se caută pe sine şi se strigă, îşi strigă numele către mare, către sala plină de spectatori-peşti. Este înghiţit succesiv de trei peşti, fiindcă în drumul spre cunoaşterea de sine sau spre c înştiinţa de sine, ca şi Harap Alb, eroul lui Ion Creangă, el trebuie să ducă cele trei războaie: cu trupul, cu lumea şi cu demonii, să facă asceza trupului, a cuvântului şi a minţii.


         c) Cunoaşterea de sine este o problemă specifică teatrului de idei, a drumului spre conştiinţă, spre interior, spre a afla Adevărul, adică pe Dumnezeu-Cuvântul. De aceea spune: „Ar trebui pus un grătar la intrarea în orice suflet". Acest grătar simbolic este asceza trupului, care să împiedice instinctele, poftele, patimile create de trup, să ajungă în suflet. în planul următor, al războiului cu lumea, grătarul înseamnă asceza cuvântului, a raporturilor cu lumea, înseamnă dorinţa de a avea valori materiale. Este maya, iluzia valorilor materiale pe care le creează demonul Mara. Sensul este obţinerea virtuţilor, care, ca un grătar, transformă valorile materiale în valori spirituale: înţelepciunea, înţelegerea, buna-credinţă, cunoştinţa, sfatul, tăria, teama de Dumnezeu, adică atributele Duhului Sfânt.

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net