logare  |  registrare

Ion Barbu — Din ceas, dedus...

Ion Barbu — Din ceas, dedus...zoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru joi, 15 septembrie 2011
Ion Barbu — Din ceas, dedus...
46.97 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Ion Barbu Din ceas, dedus...


         a) Din ceas, dedus... este o ars poetica, adică o poezie care defineşte programul estetic al lui Ion Barbu, mai exact sinteza estetică, sugerând momentul când arta, care a început de la geometrie, se reîntoarce la geometrie. De aceea Ion Barbu, alături de Mihail Eminescu, Lucian Blaga şi George Bacovia, este recunoscut ca aparţinând literaturii universale. Sinteza este o trăsătură a programului estetic expresionist. Poetul recunoaşte, în interviul dat lui Felix Aderca, patru etape în evoluţia celor „zece ani de poezie", parnasian, antonpanesc, expresionist şi şaradist. Influenţa parnasiană era înţeleasă de autor ca fiind: „imagine placată", „insolubilitatea în aer", „distribuţia naiv simetrică a materialelor", „cer platonician", „elanul cutreierând dinamic fiinţele". Această influenţă constă mai ales în „obiectivarea lirismului", cum o spune poetul sau „sublimarea afectului", cum ar formula această evoluţie psihanaliza. Tensiunea afectivă sublimată este o trăsătură a stilului barbian şi-i dă densitatea neobişnuită.

        Contactul cu poezia expresionistă germană îi dă o altă înţelegere a poeziei şi un alt concept despre poet: „Poetul ridică însumarea /De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi", adică devine un arhetip, care face gestul arhetipal. Tema, eroii, conflictul, subiectul au în vedere o cunoaştere fundamentală a lumii, pe care o putem vedea prin analogia la univers: „Şi cântec istoveşte: ascuns, cum numai marea /Meduzele când plimbă sub clopotele verzi". In acelaşi interviu Ion Barbu recunoaşte influenţa poeziei clasice, a odei lui Pindar, prin armonia şi echilibrul compoziţiilor, dar şi prin asocierea simbolurilor: „harfe", „clopote", „cântec", prin conceptele de mimesis (joc secund) şi catharsis (mântuit azur), preluate din Poetica lui Aristotel.

     Caracterul realist al poeziei lui Barbu constă în dimensiunea filosofică a universului poetic, care-i dă scientismul sau modelul de gândire ştiinţifică. De aceea, ca într-o teoremă sau demonstraţie de geometrie, Ion Barbu trasează de la primele versuri axele de coordonate prin principiile kantiene: timpul („ceas") şi spaţiul („adâncul acestei calme creste"). Modelele geometrice de imaginar, simbolurile şi mai ales notele critice din ciclul balcanic dau acest aspect al universului barbian. Etapa balcanică presupune o apropiere de specificul naţional, nu aşa cum l-au înţeles Vasile Alecsandri, Mihail Eminescu, George Coşbuc, Octavian Goga, Lucian Blaga, ci ca apartenenţă la un anumit specific oriental. Avem în acest sens poeziile: Selim, Isarlâk, Nastratin Hogea la Isarlâk, Domnişoara Hus, încheiere.

       Elementele simboliste sunt nucleele universului poetic barbian. Influenţele din Mallarme, Edgar Allan Poe, Arthur Rimbaud, Paul Valery sunt recunoscute de autor şi acesta le dedică unora chiar scurte articole. Temele, motivele, eroii din universul poetic al lui Ion Barbu sunt structurate pe conceptul de corespondenţă (poetul - marea). Poetul este un personaj simbol în împrejurări simbolice, cosmice.

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net