logare  |  registrare

Nichita STĂNESCU

Nichita STĂNESCUzoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru luni, 21 noiembrie 2011
Nichita STĂNESCU
84 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Nichita STĂNESCU

1933 -1983

poetul reprezentativ al generaţiei 60"


Poet de un lirism excepţional, eseist, Nichita Stănescu marchează o etapă a renaşterii poeziei române. Apreciat, chiar de la debut, drept poetul cel mai reprezentativ al generaţiei 60", N. Stănescu este situat printre numele mari ale liricii româneşti moderne. Original prin viziunea sa asupra existenţei şi asupra cuvântului poetic, Stănescu a revoluţio­nat universul verbal românesc. Opera stănesciană - expresivă sinteză a poeticii modernismului, care se îndreaptă de la o viziune a senti­mentelor spre o viziune a cuvintelor, creând cosmologii" personale, deschide calea spre orizonturile postmoderniste.


        N. Stănescu consemna: „Poetul nu are biografie: biografia lui este de fapt propria lui operă, mai bună sau mai rea, mai măreaţă sau mai puţin măreaţă". In sens filosofic, desigur. Totuşi are o biografie omenească, pe care suntem datori să o cunoaştem, dacă dorim să-1 înţelegem pe omul-creator Nichita Stănescu.

    S-a născut la 31 martie 1933 la Ploieşti, în familia comerciantului Nicolae Stănescu. Mama lui, Tatiana, provenea dintr-o familie nobilă rusească, care a emigrat în România după revoluţia din 1917.

        A simţit din fragedă copilărie magia cuvântului şi vocaţia pentru poezie: „Nu-mi aduc foarte bine aminte când am început să trăiesc poe­zia, dar mi-aduc foarte bine aminte când am început să o scriu: aproape de îndată ce am învăţat să scriu şi să citesc".

         

      Face studii primare la Bucureşti şi la Vălenii de Munte, unde au fost evacuaţi în timpul războiului. între 1944 şi 1952 urmează clasele gimnaziale şi liceale la Liceul Sf. Petru şi Pavel din Ploieşti. Ulterior se înscrie la Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, absolvent al căreia devine în 1957. In această perioadă îl cunoaşte pe N. Labiş, care electriza sălile în faţa cărora apărea. Stănescu îl venera pe tânărul poet din Mălini, mărturisind: „Aş fi dat orice pe lume să fiu eu autorul acelei poezii {Moartea căprioarei). El a murit în decembrie, eu am debutat în martie, anul următor".

       E. Simion, colegul lui Stănescu de şcoală primară, liceu şi faculta­te, nu 1-a intuit de la început pe cel care a revoluţionat limbajul poetic: „Cum de a ieşit poetul profund din acest adolescent pus pe farse, iubitor de bunuri lumeşti, rămâne o enigmă a fiinţei lui complexe".

    Stănescu este angajat în calitate de corector, apoi redactor la revista Gazeta literară, unde activează până în 1968, când este numit redac-tor-şef adjunct la revista Luceafărul. îşi continuă activitatea de ziarist la România literară.

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Se vinde acest portal, doritorii pot contacta la adresa de email sursa.md@gmail.com