logare  |  registrare

Miron COSTIN

Miron COSTINzoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru luni, 21 noiembrie 2011
Miron COSTIN
91.5 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Miron COSTIN

1633 -1691

primul scriitor autentic, întemeietorul prozei de idei şi al scrierii versificate

 

Cărturar şi patriot, cronicar şi poet umanist, Miron Costin este notoriu prin opera sa, în care demonstrează unitatea şi originea română a po­porului nostru şi latinitatea limbii române. Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aaron Vodă încoace, De neamul moldovenilor reprezintă excelente pagini de proză, iar poemul Viaţa lumii este prima operă în versuri din literatura română.


     Miron Costin s-a născut la Roman, în familia hatmanului Iancu Cos­tin. Mama lui, Safta, era nepoata domnitorului Miron Barnovschi şi rudă cu vechile familii boiereşti Balica şi Movilă. A fost al doilea fiu din cei unsprezece copii. Şi-a petrecut copilăria în Podolia, unde, vroind să sca­pe de urgia turcilor, pribegea tatăl său care a primit, în 1638, indigenatul polon şi titlul de nobleţe al Poloniei.

     Tatăl său fiind filopolon, băiatul îşi face studiile în Polonia (1647-1652), la Colegiul Iezuit din Bar, transferat între 1648 şi 1650 la Cameniţa. Dobândeşte cunoştinţe vaste de istorie şi literatură, geografie, logică, teologie şi limbi străine (latina, greaca veche, polona, slavona, ucraineana). Mai târziu, va studia limbile turcă şi maghiară.

     Participă, ca nobil polonez, la sângeroasa bătălie de la Berestecico (1651), în care polonezii i-au învins pe turci.

      Întors în ţară, M. Costin devine mare dregător şi diplomat, deţinând diverse funcţii înalte: paharnic (1659), pârcălab de Hotin (1660-1664), mare comis (1664), mare vornic de Ţara de Sus (1667), mare vornic de Ţara de Jos (1669), mare logofăt (1675-1683) - cea mai înaltă funcţie în statul moldovenesc feudal. întreprinde numeroase tentative de a scoate Moldova de sub suzeranitatea turcească, fiind preocupat în bogata sa ca­rieră diplomatică de ideea unei alianţe politice între Moldova şi Polonia.

        In cei 38 de ani petrecuţi în ţară, a încercat să-i convingă de necesitatea acestei alianţe pe toţi domnitorii (12 la număr!). A fost trimis cu solii la curţile din Muntenia, Polonia şi Constantinopol.


      Costin a fost nu doar diplomat, ci şi oştean, luând parte la diferite expediţii militare, printre care la lupta de la Neuhausel (1663), din timpul războiului austro-turc.

      Căsătorit, în 1657, cu Ileana Movilă, nepoata domnitorului Simion Movilă şi rudă a mitropolitului Petru Movilă, Miron Costin şi-a întărit situaţia socială şi materială: a devenit proprietar al multor moşii (89 de sate cu ţărani şerbi), situându-se printre cei mai mari latifundiari moldo­veni. Miron Costin a avut trei fii: Ioniţă, Nicolae şi Pătraşcu, Nicolae de­venind cronicar, autor al lucrării Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601.

        Ca scriitor, debutează în 1673 cu versuri despre primul descălecat al Moldovei, tipărite în Psaltirea în versuri a lui Dosoftei. în aceeaşi perioadă traduce Istoria Ardealului după L. Toppeltin.

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Se vinde acest portal, doritorii pot contacta la adresa de email sursa.md@gmail.com