logare  |  registrare

Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc

Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesczoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru joi, 18 octombrie 2012
Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc
Autor: OLya
48.5 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 172
Descriere

Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc


      În secolele 7-9, forma de organizare specific românească era reprezentată de obştiile săteşti.

Obştea sătească era o formă de comunitate umană caracterizată prin coexistenţa proprietăţii private cu proprietatea obştească asupra pământului şi prin preponderenţa legăturii teritoriale asupra celei de rudenie în cadrul aşezării.

În fruntea obştii se afla judele (atribuţii militare, fiscale, administrative, judiciare) sau cneazul. Cu timpul, obştile s-au grupat în uniuni de obşti numite de Nicolae Iorga „romanii populare” din care vor lua naştere cnezatele şi voievodatele ca formaţiuni politice.

Cnezatele erau formaţiuni politice prestatale formate din mai multe obşti, iar voievodatele erau formaţiuni rezultate din unirea sau supunerea mai multor cnezate. Prin unificarea acestora sub o autoritate centrală s-au constituit statele medievale.

Factori care au favorizat apariţia statelor medievale:

- creşterea demografică;

- o viaţă economică dinamică; spaţiul nostru era străbătut de drumuri comerciale care veneau din nordul şi centrul Europei la gurile Dunării şi Marea Neagră;

- contextul extern: cumanii, şi mai apoi tătarii(marea invazie din 1241-1242), au împiedicat expansiunea maghiară dincoace dde Carpaţi; luptele pentru tron din Ungaria odată cu stingerea dinastiei arpadiene din 1301.

         Transilvania

Cronica notarului anonim al regelui Bela al Ungariei (gesta hungarorum) menţionează, pentru sfârşitul secolui 9, în spaţiul intracarpatic şi Banat, trei formaţiuni:

- voievodatul lui Glad, în Banat, cu reşedinţa la Cuvin;

- Voievodatul lui Gelu, în centrul Transilvaniei, cu reşedinţa la Dăbâca;

- voievodatul lui Menumorut, în crişana, cu reşedintţa la Biharea.

 

Legenda sfântului Gerard menţionează, pentru secolul 11:

- voievodatul lui Ahtum, în Banat, cu reşedintă la Morisena;

- Voievodatul lui Gyla, în centrul Transilvaniei, cu reşedinţa la Bălgrad.

La sfârşitul secolului 9, maghiarii se stabilesc în Panonia. Pe la anul 1000, ducele Vaik se creştinează, luându-şi numele de Ştefan şi este încoronat rege în 1001. Va adopta catolicismul.

        Maghiarii vor organiza cucerirea Transilvaniei. Mai întâi, este cucerit Voievodatul lui Menumorut, apoi şi celelalte. Pe măsura înaintării spre centrul Transilvaniei, cucerirea maghiară va căpăta un caracter organizat. Ungurii organizează comitate (unităţi administrativ-teritoriale conduse de un comite numit de rege). Episcopatul catolic a încadrat, sub raport religios, teritoriile cucerite. Primul comitat înfiinţat a fost Bihorul (1111). S-au înfiinţat şi alte comitate în secolele 12-13: Trazna, Dăbâca, Cluj, Arad, Târnava.

 

      Maghiarii au încercat să înlocuiască vechea formă de organizare specific românească (voievodatul) cu principatul. Astfel, la 1111-1113, apare menţionat în documente „Mercurius princeps ultransilvanus”. Acţiunea nu a avut succes, din moment ce, la 1177, în documente este menţionat „Leustachiu voievod”. În faţa presiunilor exercitate de maghiari, românii s-au grupat în structuri social-economice şi politice autonome numite ţări: Ţara Maramureşului, Ţara Făgăraşului etc.

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net