logare  |  registrare

Aparatul de fotografiat

Aparatul de fotografiatzoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru miercuri, 17 octombrie 2012
Aparatul de fotografiat
63 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 93
Descriere

Aparatul de fotografiat


Evoluţia aparatelor fotografice

          Din timpuri străvechi şi până astăzi, la baza tuturor ştiinţelor, a tuturor descoperirilor mai mari sau mai mici, se află observarea fenomenelor naturale, urmată de o imitaţie inteligentă a acestora. Nevoia, spiritul practic, curiozitatea, l-au îndemnat pe om să imite, să repete, să reporducă fenomenele observate în alte condiţii, cu mijloace la îndemâna lui, în ajutorul lui.

         Nu se ştie când şi unde s-a zărit pentru prima oară jocul unor forme curioase pe un perete. Desigur trebuie să fi fost într-o ţară caldă, scăldată de lumina puternică a soarelui. Pentru a se feri de arşiţă, oamenii acopereau ferestrele şi uşile cu ceea ce astăzi s-ar numi perdele groase, pentru ca înăuntrul încăperilor să domnească umbra deasă şi răcoroasă. Dar iată că se întâmplă să fi rămas o mică crăpătură printre perdele. Şi se mai întâmplă  ca cineva să treacă pe uliţă. Stupoare! Pe peretele opus crăpăturii se vede omul trecând, dar cu capul în jos! Prima aplicaţie practică a acestuia a fost urmărirea eclipselor solare şi referiri în acest context se cunosc de prin anul 500 î.e.n. în îndepărtata Chină la Mo Tzu şi în Grecia antică la Aristotel (384 –322 î.e.n.). totuşi, prima menţiune scrisă despre acest fenomen cunoscută până în ziua de azi, se găseşte în lucrările cărturarului arab Ibn Al Haitan (956 – 1038), Alhazen în versiunea latină. Din textul lui reiese că fenomenul era cunoscut şi destul de răspândit în lumea cărturarilor din acea vreme. După această dată referirile şi descrierile a ceea ce a început să se numească “camera obscură”, au devenit din ce în ce mai frecvente. Fizicianul şi profesorul de matematici din Milano, Girolamo Cardano (1501 – 1576), introduce în gaură o “rotunjime făcută din sticlă” o lentilă conveză – obţinând o imagine mult mai luminoasă şi mia clară. Urmează alte ameliorări, cum ar fi cea a lui Daniel Barbaro care propune în 1568 acoperirea marginilor lentilei, lăsând numai o gaură mică la mijloc – diafragma de azi – pentru obţinerea unor imagini mai clare. În 1573 Igantio Danti recomandă utilizarea unei oglinzi concave pentru redresarea imaginii şi în 1585 Giovani Battista Benedetti sugerează adoptarea unei lentile biconvexe.

         Dar toate aceste cunoştinţe nu circulau decât în lumea restrânsă a fizicienilor, astronomilor şi matematicienilor. Cel care le-a dat o mare răspândire a fost omul de ştiinţă Giovani Battista Porta (1538 – 1615). Bogăţia informaţiilor date de Porta şi talentul lui de a îmbina date ştiinţifice cu sfaturi practice şi aplicaţii distractive  (în cartea sa “Magiae naturalis”, tradusă în principalele limbi europene şi în arabă, retipărită în nenumărate ediţii) au contribuit ca în mare măsură “camera obscură” să devină cunoscută publicului obişnuit.

...

Principalele părţi componente

        Schematic, orice aparat fotografic este alcătuit din următoarele componente: corpul aparatului, magazia cu sistemul de antrenare a peliculei fotosensibile, obiectivul, sistemul de obturare şi vizorul. Corpul aparatului fotografic este format din camera obscură pe care sunt fixate obiectivul, vizorul şi alte accesorii. Camera obscură poate fi de tip rigid sau extensibil, cu burduf.

        Fiecare model constructiv a fost impus de formatul imaginii negative sau de cel al dimensiunii aparatului. Din punct de vedere geometric, imaginea fotografică dată de obiectiv este de formă circulară, din care, prin decupajul ramei apratului fotografic sau a celui de mărit în laborator, se obţine formatul dorit: pătrat, cu raportul laturilor 1/1 sau dreptunghiular cu raportul 2/3.

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net