logare  |  registrare

Sisteme biometrice

Sisteme biometricezoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru miercuri, 28 septembrie 2011
Sisteme biometrice
2.17 MB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 208
Descriere

Sisteme biometrice

 

       Termenul „biometrie” se referă la toate tehnicile  de identificare bazate pe o serie de caracteristici  fizice  sau fiziologice, dificil sau imposibil de modificat sau imitat. Graficul din figura 1.  arată, procentual, domeniile unde biometria este aplicată.

      Când  primele tehnici biometrice au fost dezvoltate, cu decenii în urmă, erau prea scumpe  şi complexe, fiind folosite numai la aplicaţii militare de înaltă securitate.

   Situaţia  însă,  s-a  schimbat  dramatic,  datorită  progresului tehnologiei informatice  şi, totodată, creşterii explozive a fraudelor (se  estimează că anual, în SUA, prin fraudări  se  produc  pierderi  de 500 milioane USD la ATM, la cecuri circa 2 miliarde dolari iar la cartelele de  credit peste 1.5 miliarde USD).

    Specialiştii în domeniu apreciază că folosirea  PIN  şi a parolelor, cele mai aplicate  metode  de  identificare  folosite de tehnologia informatică actuală, sunt de mult depăşite.  În celelalte forme de identificare  clasice  suferă de lipsuri importante. S-a demonstrat că, cel puţin în Statele Unite, este suficientă  falsificarea  unui document de identitate mai puţin protejat (de exemplu, permisul de conducere), falsificare care  poată fi urmată de obţinerea, perfect legală, a tuturor celorlalte documente de identitate.

    O  serie de caracteristicile fiziologice sunt folosite în mod tradiţional pentru identificare. Astfel,  descrierea  fizionomiei  şi  a semnelor  particulare, întâlnite la paşapoarte, este destul  de  grosieră şi arareori este suficient de sigură pentru a identifica categoric o persoană. La  cealaltă extremă,  există  tehnicile  criminalistice  invazive,   bazate pe radiografii dentare şi ale scheletului.


      Indicii biometrici pot fi  clasificaţi în următoarele categorii majore:

ƒ   înfăţişarea (de exemplu: înălţimea, greutatea, culoarea pielii, a părului şi ochilor, semne caracteristice vizibile, genul, rasa, părul facial etc., toate acestea prezentate, de regulă, într-o fotografie);

ƒ   comportamentul (de exemplu: ticuri, caracteristicile generale ale vocii, stilul de exprimare, handicapuri vizibile, trăsături memorate pe bandă video);

ƒ  elemente bio-dinamice (de exemplu: presiunea şi viteza de execuţie a semnăturii, caracteristici statistice ale vocii, viteza de apăsare a tastelor în cazul introducerii unei parole etc.);

ƒ    elemente fiziologice naturale (de exemplu: dimensiunile scheletului – antropometrie, leziuni osoase sau dentare tratate, amprentele papilare şi palmare, imaginea retiniană, modelul vaselor capilare faciale sau din lobul urechii, geometria mâinii, amprenta ADN etc.);

ƒ   elemente artificiale (folosite în special pentru identificarea animalelor, putând exemplifica cu: brăţări, coduri de bare tatuate, zgărzi, microcipuri inserate sub piele, emiţătoare radio etc.).

Unele  din  aceste  caracteristici  se  modifică  natural de-a lungul timpului, cum ar fi culoarea  părului, greutatea şi înălţimea. Schimbările naturale pot fi mascate sau  amplificate prin vopsirea părului, folosirea de pantofi cu  tocuri sau aplicarea de regimuri alimentare specifice.

    Modificările nenaturale ale câtorva caracteristici  biometrice fac identificarea extrem de dificilă. Astfel, lentilele  de contact schimbă culoarea ochilor, rama ochelarilor poate modifica aspectul facial iar  schimbarea  aspectului pilozităţilor  faciale,  incluzând  barba,   mustaţa,  favoriţii, sprâncenele şi genele, pot face recunoaşterea imposibilă. În situaţii extreme, chirurgia estetică poate schimba total aspectul   facial   sau   corporal,   persoana   apărută  după operaţie fiind, aparent, fără nici o legătură biometrică cu cea anterioară.

   Progresele medicinii au făcut ca nici  măcar sexul să nu mai fie un indiciu sigur de identificare.  Alte  elemente, greu  modificabile  (cum  ar  fi,  tratamentele  dentare  sau afecţiunile  osoase)  sunt  greu  observabile,  presupunând metode invazive de explorare; acestea sunt  acceptate  ca metode de identificare doar în cazul medicinii legale.

...

2.1. Fotografia şi fizionomia

2.2. Tehnici antropometrice

2.3. Amprentele papilare

2.4. Imaginea retiniană

2.5. Imaginea irisului

2.6. Termograma facială

2.7  Recunoaşterea vocală

2.8. Dinamica semnăturii

2.9. Amprenta ADN

2.10.  Elemente artificiale de identificare

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net