logare  |  registrare

Prurigo

Prurigozoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru mari, 27 septembrie 2011
Prurigo
37.59 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 156
Descriere

Prurigo


     Se deosebesc două varietăţi principale ale acestei afecţiuni prurigo strophulus şi prurigo adulţilor. Mai rar se întâlneşte prurigo nodular.

       Prurigo nodular. Clinic şi histopatologic este bine determinat. Morfologic se prezintă prin papule semisferice, dure, cu un diametru de 5-12 mm, cu o suprafaţă verucoasă, care se localizează pe membrele inferioare, mai rar pe cele superioare şi trunchi. Boala seamănă mult cu forma hipertrofică a lichenului plan. Se întâlneşte mai frecvent la femeile de vârstă medie. E caracteristică o evoluţie cronică. Dintre factorii cauzali remarcăm rolul stresurilor emoţionale şi înţepăturilor de ţânţari. Pru-ritul persistent şi chinuitor duce la dereglarea receptorilor nervoşi.

Tratamentul. Se folosesc injecţii intracutanate în jurul unor papule cu soluţie de 0,25% albastru de metilen în soluţie de 1-2% bencaină sau novocaină cu prolongator (gelatină sau polivinilpirolidan). Unele elemente pruriginoase nodulare se distrug cu azot lichid sau diatermocoagularea. Concomitent se administrează antihistaminice şi sedative.


     Prurigo strofulus la copii este considerat ca o reacţie alergică, produsă de aler-geni alimentari, parazitari, infecţioşi (focare de infecţie), medicamentoşi. Din alerge-nii alimentari fac parte: ciocolata, peştele, gălbenuşul de ou, căpşunele, laptele de vaci, diferiţi coloranţi, conservând ai produselor alimentare industriale, supraalimentaţia, alimentaţia unilaterală (regim lactat exclusiv). Afecţiunea cutanată este asociată cu infecţii microbiene (amigdaliană, dentară, sinuzală, urinară), infestări helmintice, otită, înţepături de insecte.

     Prurigo strofulus se localizează pe feţele extensive ale membrelor inferioare şi superioare, torace, abdomen, gât şi faţă. Boala apare la copii între 6 luni şi 6 ani. La începutul bolii apar pete urticariene, proeminente, de culoare roz-roşie sau roşie-pal, pe suprafaţa cărora se formează o mică papulă dură, albă, deprimată în centru. Placa urticariană dispare, în timp ce papula se menţine, centrată de o veziculă ce se rupe prin scărpinat, lăsând o crustă brună sau gălbuie. Dermatoza evoluează în perioade cu durata de 3-4 zile, cu leziuni în diferite etape de dezvoltare. în majoritatea cazu­rilor pruritul apare anterior leziunilor cutanate. Sub influenţa scărpinatului pielea se lichenifică şi se îngroaşă, producând leziuni infectate (piodermite).

       

       Prurigo-ul acut al adultului poate să apară la orice vârstă postadolescentă, între 30 şi 50 de ani, cu localizare pe feţele de extensie a antebraţului, gambe, regiunea genitală, părţile laterale ale gâtului, ceafă, cap. Clinic se caracterizează prin elemente eruptive papuloveziculoase dure, fără placi urticariene, care durează 1-8 săptămâni, apoi dispar fără să lase urme şi fără tendinţă la recidivă.

Tratamentul. Primul scop al tratamentului este depistarea cauzei, care produce prurigo-ul. Se instituie un regim alimentar nealergizant. Schimbarea climatului şi a mediului de trai, respectându-se regulile de igienă. Ca tratament general se recoman­dă antihistaminice, sedative, neuroleptice şi tranchilizante (trioxazin, diazepam, me-zepam), se aplică un tratament hiposensibilizant specific şi patogenic, local — creme, unguente cu un conţinut de substanţe antipruriginoase, dezinfectante, corticoizi.

În cazul dermatozelor alergice şi pruritului cutanat examenul clinic şi anamneză au o importanţă primordială pentru stabilirea originii sensibilizării organismului.

        Bolnavii vor fi consultaţi la endocrinolog, neurolog, neuropsihiatru, internist, gi­necolog. Prin anamneză se poate determina condiţiile de trai, modul de alimentaţie, contactul cu diferite substanţe iritante, alergizante. Atunci când leziunile sunt locali­zate, se vor căuta cauzele externe: medicamente aplicate pe piele, săpun.detergenţii, preparate cosmetice, coloranţi. Dacă leziunile sunt diseminate, atunci se cercetează cauzele endogene sau cele cu acţiune internă (alimente, medicamente, focare infecţi-oase, tulburări viscerale, endocrine, metabolice).

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net