logare  |  registrare

Alexandru Husar — Ideea europeană

Alexandru Husar — Ideea europeanăzoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru luni, 19 septembrie 2011
Alexandru Husar — Ideea europeană
36.89 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Alexandru Husar — Ideea europeană


           Ideea europeană reprezintă punctul de sinteză al eseului românesc, este prototipul pe care au căutat să-l atingă ceilalţi cărturari de până la el. Este o carte de referinţă a culturii noastre europene, care aduce imaginea mişcării şi apartenenţa spiritului românesc în coordonatele spiritului european. Acest spirit european este sintetizat de Nichifor Crainic: „Legaţi de Occident prin ideea latinităţii, suntem legaţi de Orient prin credinţă", iar mai apoi: „Latinitatea e calea prin care primim. Calea prin care pulsul Europei zvâcneşte în sângele nostru. Ortodoxia e calea prin care dăruim."(Gândirea, nr. 1, 1924).

            De aceea, cei de la revista Gândirea susţineau că: „Ortodoxia este un dat funda­mental al sufletului românesc". Ei se ridicau împotriva „anexării unei literaturi europene"a literaturii noastre, împotriva modernismului balcanizat, „dadaismului de­funct", „mişcărilor hilariante", „în care unii văd expresia cea mai desăvârşită a europenismului, ci pentru a ridica real curba eului nostru, pentru a valorifica însuşirile, posibilităţile noastre specifice, pentru a ne încadra contemporaneităţii cu aportul nostru naţional, nu cu imitaţii".

            Eugen Lovinescu, în Istoria civilizaţiei, se ridica împotriva transplantării formulelor europene de civilizaţie în mod mecanic şi distructiv pentru cultura naţională, aşa cum fac „intelectualii de azi", care reeditează pe plan mental „franţuzomania de odinioară".

           Titlul cărţii este dat de titlul revistei Ideea europeană, revistă democratică destinată cunoaşterii raporturilor „dintre cultura românească şi cultura europeană", care apare din 1919, sub conducerea lui C. Rădulescu Motru. Revista îşi propunea să devină cu timpul un adevărat organ al întregii noastre pături intelectuale „pentru a duce la bun sfârşit încercarea de europenizare a spiritului nostru public". Revista susţinea că „idealurile noastre nu pot fi altele decât cele ale Europei, că noua configuraţie şi noile raporturi politice din Europa centrală ne impun o mentalitate de popor mare, o mentalitate europeană".

          Sensul termenului de europenizare este definit foarte bine de Gândirea(nv. 1-2, p. 22): „Popoarele s-ar putea iubi, căutând să se înţeleagă şi se vor putea înţelege, căutând să se cunoască direct. E un alt drum decât acela al uniformismului orb şi surd, rod al unei utopii simplificatoare. E înălţarea spiritului, de felurimi convergente, spre ceea ce se va putea numi conştiinţa europeană... ".

           Cel mai important punct de vedere este afirmat de G. Ibrăileanu la Viaţa românească (Scrieri alese, 1971, p. 389), arătând că: „un popor poate să împrumute forme politice şi sociale de la alte popoare mai civilizate, dar artă şi literatură - nu". Elementele de civilizaţie „nu ţin de suflet, ci de inteligenţă, dar arta şi literatura ţin numai de suflet", iar „sufletul lui nu se poate nici transmite, nici împrumuta". De aceea el arată că imitarea formelor şi modelelor estetice franţuzeşti duce la realizarea unei literaturi franceze în limba română, de proastă calitate. Literatura română trebuie să dea în armonia culturii europene răsunetul „sufletului nostru". Pledând pentru un contact permanent cu Occidentul, revista Viaţa românească a apărat cu energie specificul naţional în cultură, adică vocaţia europeană din perspectivă naţională. Asimilarea culturii universale trebuie înţeleasă, aşa cum au făcut-o Mihail Eminescu, Lucian Blaga, Ion Barbu, în sensul sporirii forţelor creatoare autohtone. „Noi nu trebuie să uităm că ne găsim geografic în Orient şi deţinem adevărul lumii răsăritene, de aceea trebuie să rămânem noi înşine, să fim ceea ce suntem prin moştenirea de care ne-am învrednicit", spunea Nechifor Crainic. O cultură reală, proprie, o literatură naţională nu se poate dezvolta organic decât în aceste condiţii ale pământului şi ale duhului nostru. 

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net