logare  |  registrare

Grigore Vieru—Harpa

Grigore Vieru—Harpazoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru luni, 19 septembrie 2011
Grigore Vieru—Harpa
34.88 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Grigore Vieru—Harpa


        Este o ars poetica, dar în acelaşi timp o parabolă. Simbolul harpei sugerează poezia, care poate cuprinde în sine binele şi răul. Poetul, având o concepţie angelică, crede că poate îmblânzi şerpii, adică duhurile rele, conceptele malefice de tipul cârpe diem, homo faber, homo sapi­ens, homoludens. De aceea le aşază în poezia sa alături de „coarda poamei", metonimie-simbol care sugerează viaţă, rodul. Neamul este sugerat prin „sfântul fir de păr al mamei".

      Poetul crede că ele pot să realizeze cântecul, armonia, creaţia, poezia, ca o expresie a armoniei şi echilibrului, ca sens al vieţii şi spiritualităţii. Se sugerează conceptul de lume-grădină, de mediu sau climat social-istoric favorabil, când forţele răului se prefac că pot trăi în armonie cu lumea, că nu lovesc creaţia.

        Schimbarea climatului social-istoric: „trecând prin codru, singuratec" face ca forţele răului să-şi arate puterea de distrugere şi ura împotriva creaţiei: „e iprinse-a şuiera sălbatec, / săreau să-mi muşte mâna, faţa, / să-i sugă cântecului viaţa". Ca în basmele populare, unde eroul găseşte iarba fiarelor, elementul sau obiectul magic cu care înfrânge forţele răului, aici acest rol îl are firul de păr al mamei, simbol al neamului, al destinului: „Sunai al mamei păr sub cetini". Decorul se schimbă ca în Mistreţul cu colţi de argint, poezie a lui Ştefan Augustin Doinaş; eroul are prieteni: „veniră-n fugă-atunci prieteni", adică mesagerii forţelor binelui, îngerii care-l ajută să iasă din impas.

       Finalul este o revelaţie, ne dăm seama de caracterul de parabolă al poeziei, fiindcă în mod simbolico-metaforic se comunică ieşirea din vis: „Cândmă trezisem ca din vise", se sugerează conceptul de lume ca vis, care caracterizează romantismul şi constată că a ajuns pe teritoriul realismului: „văzui c-o strună-ncărunţise".

        Se realizează sinteza estetică dintre elementele romantice, simboliste şi realiste, se discută rolul poetului şi poeziei în viaţa socială, se identifică mutaţiile petrecute în gândirea poetului, în universul său de la conceptul de lume-grădină din adolescenţă la conceptul de lume ca univers social (ca un codru), la conceptul de conştiinţă naţională „cetini"— brazi, bradul fiind un simbol al neamului.

Păreri:
  • 5 din 5 stele! Autor: Vizitatorul | 17.10.2012
    ;););)Foarte reusita lucrare
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net