logare  |  registrare

Tudor Arghezi — Testament

Tudor Arghezi — Testamentzoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru vineri, 16 septembrie 2011
Tudor Arghezi — Testament
46.66 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Tudor Arghezi — Testament


a) Testament este o ars poetica, fiindcă în ea sunt concentrate principalele idei estetice, mesajul, conceptele de poet şi poezie.

       Titlul vrea să sugereze mesajul, tradiţia, moştenirea spirituală, pe care o generaţie o lasă altei generaţii. Literar, această idee a fost pusă în circulaţie de Ienăchiţă Văcărescu şi exprimă sentimentul patriotic al unei generaţii. Această tradiţie de literatură encomiastică era reprezentată în Muntenia de scriitori ca: Dimitrie Bolintineanu (Muma lui Ştefan cel Mare), Nicolae Bălcescu (Istoria românilorsub Mihai-voievod Viteazul), Grigore Alexandrescu (Umbra lui Mircea. La Cozia). Acest filon encomiastic al literaturii de specific naţional va fi continuat de Tudor Arghezi în: Prinţul, Vodă Ţepeş, Iosifal Ungro- Vlahiei, Mănăstire, Psalmi.

         Preluând sensul didactic al literaturii pe linia lui Neagoe Basarab, care, în învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, dădea fiului său regulile de comportament ale unui principe, Tudor Arghezi vrea să facă acelaşi lucru şi de aici sensul versului: „Cartea mea-i, fiule, o treaptă". Cum sensul fundamental al literaturii este să construiască modele şi să ofere aceste modele spirituale, prototipuri umane, Arghezi oferă, în Cântare omului, o imagine a prototipului homo faber, în Născocitorul şi homo sapiens, în Cel ce gândeşte singur. Acest sens al căutărilor sale îl găsim în versurile: „Am luat cenuşa morţilor din vatră / Şi am făcut-o Dumnezeu de piatră", adică substituţie realizată de umanism, omul ca centru al universului în locul lui Dumnezeu. El împleteşte astfel problema prototipului uman cu mitul morţii, cu ritualul de incinerare, pe care-1 practicau arienii şi uneori romanii, spre a sugera unele elemente ale specificului naţional, dar şi împietrirea sa lăuntrică.


        b) Tema poetul şi poezia este dezvoltată de Tudor Arghezi printr-o continuă căutare a unei definiţii poetice a conceptelor de poet şi poezie.

    Poetul este un căutător, un deschizător de drumuri, un lampadofor, iar poezia este o cale, un drum, o treaptă: „Prin râpi şi gropi adânci, /Suite de bătrânii mei pe brânci".

    Poetul este o abstracţie care prinde viaţă, poezia este viaţa care se abstractizează, devenind ideal naţional: „Am luat cenuşa morţilor din vatră/Şi am făcut-o Dumnezeu de piatră".

     Poetul este un militant al ideii, un ideolog, poezia este o armă ideologică: „Pe care ascultând-o a jucat / Stăpânul, ca un ţap înjunghiat".

      Poetul este o conştiinţă socială, poezia are un mesaj social-uman: „Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite /Eu am ivit cuvinte potrivite".

      Poetul este un romantic, iar poezia are un mesaj romantic, nonconformist: „Din bube, mucegaiuri şi noroi / Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi", deci o estetică a urâtului, pe care au adus-o romanticii prin Victor Hugo.

      Poetul este un centru al universului, poezia este o sinteză între conţinut şi formă: „Slova de foc şi slova făurită /împărechiate-n carte se mărită".

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Se vinde acest portal, doritorii pot contacta la adresa de email sursa.md@gmail.com