logare  |  registrare

Lucian Blaga — Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Lucian Blaga — Eu nu strivesc corola de minuni a lumiizoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru joi, 15 septembrie 2011
Lucian Blaga — Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
47.57 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Lucian Blaga — Eu nu strivesc corola de minuni a lumii


           a) Eu nu strivesc corola de minuni a lumii este o meditaţie pe tema poetul şi poezia, adică o ars poetica, o poezie programatică, în care Lucian Blaga îşi expune programul estetic. Poetuleste o conştiinţă a universului, iar poezia o emanaţie a acestei conştiinţe.

           Cuvântul cheie al poeziei îl constituie pronumele personal eu", reluat de cinci ori, spre a sublinia de fiecare dată o altă ipostază a eului poetic, care generează o altă coordonată a universului poetic.

          Prima ipostază este a căii apofatice (negative) de apropiere şi de unire prin cunoaştere: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/şi nu ucid/cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc /în calea mea/în flori, în ochi, pe buze ori morminte". Cunoaşterea prin negaţie este considerată superioară căii catafatice prin afirmaţie: „eu cu lumina mea sporesc a lumii taină". De aceea chiar cunoaşterea prin afirmaţie posedă în ea taina. Coordonata a treia este cunoaşterea care generează, creează, a Marelui Anonim, a Nepătrunsului („...şi dat-a /un semn Nepătrunsul: / «Să fie lumină!»" Lumina), iar coordonata a patra este a cunoaşterii prin legea iubirii, „căci" eu iubesc /şi flori şi ochi şi buze şi morminte". La acestea se adaugă „cunoaşterea luciferică", adică discriminativă, care separă obiectul cunoaşterii în două: „într-o parte care se arată şi într-o parte care se ascunde". Obiectul cunoaşterii luciferice este un mister, care „pe de o parte se arată prin semnele sale şi pe de altă parte se ascunde după semnele sale". Pomul cunoaşterii binelui şi răului, care a determinat căderea lui Adam, este legea discriminării, sugerată de ramurile copacului. Ea l-a separat pe om de Dumnezeu. Anihilarea ei s-a făcut prin legea identităţii, prin împărtăşirea cu trupul şi sângele Domnului, ca efect al Legii Iubirii, care generează legea armoniei şi echilibrului. Conceptul de cunoaştere paradisiacă este eronat: „Prin cunoaşterea paradisiacă se statornicesc poziţiile liniştitoare, momentele de stabilitate vegetativă şi orizonturile, care nu îndeamnă dincolo de ele înseşi, ale spiritului cunoscător. "

        Sunt sugerate aici ideile, care vor genera trilogia cunoaşterii (Eonul dogmatic, Сenzura transcendentă, Marele Anonim). Influenţat de ideile lui Oswald Spengler din cartea Declinul occidentului, de gândirea upanişadică, de expresionismul german, Blaga consideră conceptul de cunoaştere esenţial pentru înţelegerea omului, a lumii, pentru mântuire, pentru trăirea prin implicare a destinului.

         Cunoaşterea are o dimensiune a ceea ce este cunoscut, „zona fanicului" în terminologia lui Lucian Blaga, iar ceea ce este necunoscut formează „zona crypticului". între ele se găseşte „cenzura transcendentă". Aceasta se deplasează în timpul procesului de cunoaştere, dar mărindu-se „zona fanicului", „zona crypticuiui"nu scade, ci creşte: „eu cu lumina mea sporesc a lumii taină". în partea cea mai adâncă a „zonei crypticului" se găseşte „Marele Anonim", numit aşa pentru că Dumnezeu nu are, de fapt, un nume, fiindcă el nu poate fi cuprins în limitele unui cuvânt. El este fără limite. Cuvântul este o formă a creaţiei, Dumnezeu este Creatorul şi nu poate fi cuprins în dimensiunea creaţiei: „şi tot ce-i ne-nţeles /se schimbă-n ne-nţelesuri şi mai mari". El primeşte, în poezia următoare din ciclu, denumirea „Nepătrunsul", fiindcă nu poate fi nici înţeles, nici cunoscut. Se discută, deci, de patru modele ale cunoaşterii: catafatică, apofatică, discriminativă şi generativă, simbolizate prin flori, ochi, buze, morminte.

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net