logare  |  registrare

Mihail Sadoveanu — Ţara de dincolo de negură

Mihail Sadoveanu — Ţara de dincolo de negurăzoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru miercuri, 14 septembrie 2011
Mihail Sadoveanu — Ţara de dincolo de negură
36.97 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Mihail Sadoveanu — Ţara de dincolo de negură

 

        Ţara de dincolo de negură se înscrie pe tema vânătoarea şi pescuitul, dar, de fapt, natura este tema principală a povestirilor. Natura este, în universul lui Mihail Sadoveanu, un personaj urmărit cu multă atenţie şi curiozitate. Natura este locul unde omul se întâlneşte cu lumea mitului, a poveştilor, a fantasticului, adică „ Ţara de dincolo de negură". în povestirea Maica mea era mare farmazoană, moş Ilie povesteşte cum s-a întâlnit în codru cu „o licornă". Iar în Mirajul, scriitorul găseşte în deltă un peisaj de ţară tropicală. în povestirea Dihania singurătăţii, o pasăre răcneşte omeneşte când este împuşcată.

           Natura este locul unde viaţa şi moartea se împletesc. Scriitorul surprinde imaginea unică, în care o lişiţă se bate cu o cioară: „Deodată, într-o roată de scântei cioara mâniată se năpusti asupra pasărei de apă. Dar în aceeaşi clipă văzurăm un lucru minunat: lişiţa se întoarse ca mişcată de un resort pe spate şi primi pe cioară cu ghiarele. O cuprinse pasărea cenuşie şi se pregătea să o ameţească cu pliscul; dar şi lişiţa se aninase de dânsa cu putere şi într-o bătaie iute din aripi sapă undele şi-şi duse vrăjmaşa de moarte la fund...".

         Natura participă la viaţa eroilor şi este un mijloc de apărare împotriva duşmanilor, în povestirea Kiki dă examen în faţa onoratei comisii, găsim ideea care a stat la baza romanului Fraţii Jderi, sub forma cuvintelor rostite de Iancu Iorga: „şii-a răzbit Ştefan Vodă pe păgâni numai din pricina glodurilor, a smârcurilor şi a negurei".

         Tema destinului o găsim în povestirea Lupii din Cucoara urmează un război neistovit, când un vânător meditează pe tema fortuna labilis, după ce împuşcă o lupoaică foarte vicleană: „Soarta noastră ne-a hotărât din veci această întâlnire". Aceeaşi temă o găsim când moş Calistru prinde în braţe ursul şi-l înjunghie sau când Moş Pleşuv şi Micu izbutesc să răpună lupul care vine la oi.

        Ideea cărţii este dată scriitorului de albumul de fotografii, publicat de Bădăuţă, pe tema semănătoristă a specificului naţional, înţeles ca pitoresc, şi realizată de Alexandru Vlahuţă în cartea România pitorească. Mihail Sadoveanu vrea să surprindă în povestirile sale „felii de viaţă", „imaginipitoreşti", adică natura, munţii, codrii, râpele, satele, Dunărea, marea, oamenii în costume populare, adică o imagine a ţării, ca să-şi exprime sentimentul patriotic.

       Realismul liric, ca mod de a scrie al lui Mihail Sadoveanu, aici, în această carte, ia fiinţă, precum şi o parte din motivele universului pe care îl creează.

           Avem o împletire a realului cu fantasticul, pentru că Ţara de dincolo de negură este ţara poveştilor. Imaginea „licornei" este în acest sens semnificativă, amintind de Alexandru Macedon şi de romanul popular Alexandria: „Avea un corn drept în frunte, lung de-un cot, cum am auzit despre Ducipal harmăsarul lui Alexandru-lmpărat Machedon. Dar aceasta n-arăta nici înfăţişare încordată, nici în acţiune, nici străşnicie de Ducipal. Numai ochii mari şi boldiţi parcă vărsau văpaie".

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net