logare  |  registrare

Vasile Alecsandri — Dan, căpitan de plai

Vasile Alecsandri — Dan, căpitan de plaizoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru miercuri, 14 septembrie 2011
Vasile Alecsandri — Dan, căpitan de plai
45.4 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Vasile Alecsandri — Dan, căpitan de plai 

 

1. Dan, căpitan de plai este un poem romantic, fiindcă are ca temă exaltarea trecutului glorios („Ai timpilor eroici imagina augustă').

         Dan este un erou excepţional. El trăieşte într-o profundă comuniune cu natura patriei, deci ca un erou mitic, în faţa căruia „munţii albi ca dânsul se-nclină-n depărtare", fiindcă munţii sunt făpturi mitologice (ca în balada Mioriţa: „Preoţi munţii mari'). Dan este un luptător pentru bine, frumos şi adevăr, împotriva celor răi, ucigaşi şi vicleni („Deci îi plăcea să-n frunte cu dalba-i vitejie /Pe cei care prin lume purtau bici de urgie'). El ar fi vrut ca lumea să fie bună („EI ar fi vrut-o bună ca bunul Dumnezeu') şi i se pare că este „prea largă pentru rău!". Dan este un viteaz. îşi iubeşte ţara şi de aceea, când aceasta este în primejdie şi-1 cheamă: „La luptă, Dane!", el nu şovăie: „Să vânture ca pleava oştirile duşmane". Dan este un personaj simbol, care reprezintă poporul român în lupta lui pentru apărarea fiinţei naţionale. De aceea, faţă de duşmani, „a lui mânie ca trăsnetul era /In patru mari hotare tuna şi fulgera".


         Împrejurările, în care acţionează Dan, sunt excepţionale, fiindcă tătarii erau foarte cruzi, prădau, ucideau şi distrugeau totul, pe unde treceau. Tema poemului este lupta pentru apărarea fiinţei naţionale. Eroii Dan, Ursan, Fulga, alături de arcaşii din Orhei, sunt gata oricând să lupte pentru ţară şi neam. De aceea, când Dan aduce vestea „Ne calc păgânii, frate, şi ţara-i la pieire!", Ursan se pregăteşte imediat de luptă şi „mult cu drag priveşte grozavu-i buzdugan". Conflictul este naţional, iar subiectul este o imagine a luptei permanente, pe care a dus-o poporul român spre a-şi apăra ţara. Imaginea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt este evocată în momentul când l-a împuternicit pe Ursan să ia în primire o mare întindere de pământ ca răsplată, atunci când l-a prins pe hanul Mârza. în acelaşi timp, Dan îşi aminteşte cum l-a învăţat Ştefan cel Mare şi Sfânt să trăiască. De aceea tema ar putea fi enunţată într-o lumină realistă, adică Moldova în perioada de decadenţă de după Ştefan cel Mare şi Sfânt. Puterea credinţei, vitejia, curăţenia, iubirea ţării şi a neamului sunt trăsăturile, care caracterizează poporul român şi sunt puterea, în faţa căreia armatele duşmane, mult mai numeroase, se dovedesc a fi neputincioase. Scutul viu de răzeşi, construit de Ştefan cel Mare şi Sfânt în jurul Moldovei, este treptat sfărâmat. Procesul va forma subiectul romanului lui Mihail Sadoveanu Neamul Şoimăreştilor.

            Evaziunea în trecutul istoric este romantică. Vasile Alecsandri alege, ca şi în poemul Dumbrava Roşie, un eveniment semnificativ din istoria ţării, care să-i îndreptăţească mesajul patriotic de afirmare a conştiinţei naţionale, de cultivare a sentimentului patri­otic, înscriindu-se în programul Daciei literare şi al generaţiei de scriitori de la 1848.

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Se vinde acest portal, doritorii pot contacta la adresa de email sursa.md@gmail.com