logare  |  registrare

I.L.Caragiale — În vreme de război

I.L.Caragiale — În vreme de războizoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru mari, 13 septembrie 2011
I.L.Caragiale — În vreme de război
37.42 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

I.L.Caragiale — În vreme de război


a)         Nuvela In vreme de război este realistă. Tema, eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viaţa socială. Eroul principal, jupan Stavrache, este hangiu în Podeni. El are un frate, Iancu, care este preot şi adună, în scurt timp, o avere importantă: două sfori de moşie, un han, o pereche de case, vite, bani. De aceea este atacat de o bandă de răufăcători. Autorul rămâne şi în proză un dramaturg, care a aflat tehnica răsturnării situaţiilor sau, cum spune Lefter Popescu din Două loturi, „vice-versa". Astfel aflăm că atunci când banda este prinsă, fratele său, implicat, vine la han şi, înspăimântat de consecinţe, îi cere ajutorul. îngrozit, jupan Stavrache la început nu ştie ce să facă, să-l ajute sau să-1 alunge. Sosirea unui grup de voluntari, care plecau să lupte în Războiul de Independenţă, îl ajută să-1 scape pe fratele său. îl tunde, îl rade şi-l prezintă voluntarilor, care-1 iau cu ei pe Iancu Georgescu. Plecat pe front, Iancu se distinge în luptele de la Plevna, este decorat, înaintat în grad şi devine ofiţer. Jupan Stavrache primeşte o scrisoare de la fratele său, din care află de izbânzile lui, dar nu se bucură. Moartea mamei sale îl făcuse unicul moştenitor, prin efectul legii, al întregii averi a > fratelui său. întoarcerea fratelui ar fi însemnat pentru el pierderea averii. Avariţia îl roade şi de aceea, când primeşte o scrisoare, care-1 înştiinţează de moartea fratelui, face demersurile legale pentru a intra în posesia averii. Timp de cinci ani el nu mai află nimic de fratele său, apoi are două coşmaruri. în primul, fratele său vine la han ca ocnaş evadat, îl trânteşte la pământ şi-i strigă: „Gândeaic-am murit, neică ?". Jupan Stavrache îl alungă, dar rămâne zdruncinat. Plăteşte slujbe la biserică pentru odihna sufletului fratelui, pe care îl crede mort. Al doilea coşmar îl aduce la han pe fratele său ca ofiţer, cu un detaşament de ostaşi. Jupan Stavrache caută să fugă, dar acesta trece prin uşi şi-1 întreabă: „Credeai c-am murit, neică?".

       Fratele Iancu vine în mod real pe-o vreme de viscol şi-1 surprinde pe jupan Stavrache. Când duce demâncare celor doi străini sosiţi la han, el descoperă că unul dintre cei doi musafiri este fratele său, care-i spune: „Credeai c-am murit, neică?". Jupan Stavrache crede că este un coşmar, de aceea se culcă, fiindcă i se pare că visează. Scriitorul realizează concordanţa dintre viscolul de-afară şi viscolul din mintea hangiului.

Iancu ofiţerul îi explică necazul care-l aduce. A cheltuit din banii regimentului şi-i cerc fratelui său, jupan Stavrache, să-i dea banii, fiindcă i-a rămas de la el o avere importantă. Jupan Stavrache este cuprins de o criză de furie. Zdrobeşte o masă ca să se convingă că ceea ce vede este real şi nu coşmar.Cei doi îl prind şi-l leagă.

      Finalul este trist şi exprimă mesajul. Banii, avariţia dezumanizează. Drumul celor doi fraţi este un eşec. Pentru a-1 lăsa pe cititor să mediteze, autorul nu construieşte deznodământul. Etapele procesului de alienare sunt sumar tratate cu o motivaţie exterioară şi de aceea nuvela nu convinge.

 

b) Analiza psihologică este un procedeu al esteticii realiste şi formează problema principală, pe care o pune în discuţie nuvela In vreme de război.

      La sfârşitul secolului al XlX-lea, analiza psihologică era un procedeu modern şi puţin utilizat în proza românească. Creaţia sau tipizarea era sistemul curent, prin care scriitorul a realizat comediile şi o parte din proza sa. I.L.Caragiale experimentează procedeul analizei psihologice în mai multe nuvele. Astfel, în O făclie de Paşti, avem tot un hangiu din Podeni, Leiba Zibal, un evreu, care se teme de ameninţarea lui Gheorghe, un argat, pe care 1-a concediat de la han. Spaima îi dă un comportament anormal. Leiba Zibal trăieşte, ca şi jupan Stavrache, un coşmar. El se vede la Iaşi, unde a deschis o prăvălie, aşa cum intenţiona. Un tâlhar este prins, adus în faţa prăvăliei, unde este eliberat. Acesta îi ucide nevasta şi copilul. Trezit brusc de un client, fiindcă sosise diligenta, Leiba Zibal află că trăsura poştei a întârziat, fiindcă hangiul evreu, din satul vecin, a fost prădat şi ucis cu toată familia. Hoţii furaseră şi caii de poştă. Aceste elemente aduc o acumulare a tensiunii interioare a eroului.

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net