logare  |  registrare

I.L.Caragiale — Bacalaureat

I.L.Caragiale — Bacalaureatzoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru mari, 13 septembrie 2011
I.L.Caragiale — Bacalaureat
36.48 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

I.L.Caragiale — Bacalaureat


a) Schiţa Bacalaureat face parte din volumul Momente şi schiţe, calificat de prietenul lui Caragiale, Ranetti, ca fiind „monumente". Spiritul critic al lui I.L.Caragiale devine mai subtil, decât în O scrisoare pierdută'sau O noapte furtunoasă, şi mai sintetic.

       Mesajul, pentru a cărui transmitere scriitorul a construit textul piesei O scrisoare pierdută, este aici tratat mai subtil şi mai profund/ în comedia O scrisoare pierdută atacul lui I.L.Caragiale se îndreaptă asupra întregii societăţi burgheze, pe care o definea printr-o replică reluată, ca un laitmotiv, de către Zaharia Trahanache: „O soţietate fără de prinţipuri şi Iară de morală". Personajul Agamiţă Dandanache reprezintă, din acest punct de vedere, principiul lipsei de principii şi de orice morală, fiindcă el nu are nici o opinie politică, nici un principiu, de aceea el este „cu toate partidele", ca tot românul „imparţial". El nu urmăreşte să impună nişte principii, ci este structurat pe legea adaptării la mediu, devenind un instrument în mâna celor care conduc societatea la un anumit moment. De aceea nu şovăie să-şi şantajeze prietenul, nu are de gând să-i înapoieze scrisoarea, cu care l-a şantajat. El, Agamiţă Dandanache, este efectul asupra conştiinţei umane a viciului puterii.

       Familia este pepiniera în care se produc aceste personalităţi monstruoase, dezumanizate. Tânărul Ovidiu Georgescu este lipsit de principii morale, de aceea în mod semnificativ a luat nota 3 la morală.'Este leneş, nu învaţă, este lipsit de înţelepciune, de hărnicie, de cinste şi de aceea argumentul folosit, că „este de familie bună", apare ca un paradox, plin de semnificaţii. Ovidiu, ca jurist, va face şi va aplica legile, va fi un „stâlp al puterii", va construi climatul social, va deveni lider politic, un arivist, un viitor Caţavencu, Farfuridi, Brânzovenescu sau Agamiţă Dandanache.


         Rolul de arivist Ovidiu şi—1 însuşeşte din familie. Doamna Caliopi Georgescu îl caracterizează prin calificativul „ambiţios". De aceea el nu are nevoie de morală. Dacă ar avea „principii"morale, nu ar mai putea fi un ambiţios, un arivist, n-ar mai putea practica şantajul, corupţia, minciuna, demagogia, furtul, traficul de influenţă, toate formele de abuz pe care legea le sancţionează cu detenţie.

       Ovidiu Georgescu urmează un drum deschis de fraţii săi, un drum de „protecţie de fuste", de trafic de influenţă, notat cu ironie de I.L.Caragiale, este drumul formării parazitului.


b) Baca la urea tare ca temă familia românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Ideea este că o societate „fără de principii şi fără de morală" se constituie prin mecanismul formării membrilor săi.

          Subiectul este modelul de modelare al arivistului. Ovidiu Georgescu, ca şi Ionel din schiţa Vizită sau Goe din Dl Goe, învaţă de mic un comportament bazat pe lene, obrăznicie, parazitism, vicii. Dacă în antichitate o matroană romană putea spune fiilor săi: „cu scut sau pe scut", în contrast matroana română Caliopi Georgescu îl învaţă lecţia traficului de influenţă. Numele dat fiilor de doamna Caliopi au o doză de parodie, fiindcă subliniază nivelul de decadenţă al societăţii în contrast cu principiile morale, pe care aceşti mari poeţi latini le-au afirmat ca reprezentanţi ai conştiinţei sociale.

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Se vinde acest portal, doritorii pot contacta la adresa de email sursa.md@gmail.com