logare  |  registrare

Ion Creangă — Povestea lui Harap Alb

Ion Creangă — Povestea lui Harap Albzoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru mari, 13 septembrie 2011
Ion Creangă — Povestea lui Harap Alb
40.61 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Ion Creangă — Povestea lui Harap Alb


a) Harap Alb este, ca formă, un basm cult, din punctul de vedere al conţinutului, o nuvelă simbolistă, ca mesaj — o fabulă, ca modalitate artistică — o alegorie şi are ca temă lupta dintre bine şi rău. Ideea este că binele învinge.

 Subiectul are o structură secvenţială, fiecare element constitutiv fiind, de fapt, o iniţiere a eroului principal, o sacralizare a lui prin dobândirea cunoaşterii, a conştiinţei de sine, ca o trecere de la condiţia de muritor la cea de nemuritor, de principiu, de centru al universului, de spirit conducător al ordinii universale.

Alegerea eroului este realizată în prima secvenţă şi este determinată de destinul său, aşa cum i-1 aduce la cunoştinţă Sfânta Duminică, care-1 încearcă, prefăcându-se într-o bătrână. Cei doi fraţi mai mari, orgolioşi, se cred îndreptăţiţi să aibă această cinste, dar se întorc umiliţi, fiindcă nu au virtuţile morale necesare.

         Iniţierea are în vedere o însuşire, o afirmare, o verificare şi o consolidare a virtuţilor: răbdarea (furnicilor care aleg macul de nisip), milostenia (dania făcută unei bătrâne -Sfântei Duminici), smerenia (fiului cel mic îi este ruşine de întoarcerea fraţilor săi), înţelepciunea (simbolizată de salatele din grădina ursului, pe care le obţine, fiindcă ascultă, este milos, harnic), blândeţea (are grijă de furnică, de albină, de cal, de Flămânzilă, Ochilă, Setilă, Păsărilă, Gerilă), curăţenia (respectă cuvântul dat prin jurământ), cumpătarea (echilibrul cu care trece prin încercări), hărnicia (face adăpost pentru albine, îngrijeşte calul, freacă armele, ocroteşte furnicile), curajul (andreea), ascultarea (împlineşte sfaturile Sfintei Duminici).


        O singură neascultare a sfatului tatălui său, de a nu-şi lua un slujitor spân, îi aduce toate necazurile. Toate elementele naraţiunii au o ordine simbolică, ca un drum prin labirint. Prin milostenie, dând un ban Sfintei Duminici, el află cum să se pregătească de drum. Alegerea calului cu o tipsie de jăratic sugerează purificarea trupului (calul). In mod simbolic, călăreţul este spiritul care trebuie să conducă trupul. El ia hainele de mire ale tatălui şi armele, simbolizând arhetipal investirea sa, ca principiu masculin. Andreea—curajul — îl ajută să intre în labirint, trecând peste podul străjuit de tatăl în piele de urs. Dobândirea pielii de urs îi este necesară, fiindcă simbolizează înţelepciunea cu care îl va înşela pe ursul demon, care păzeşte salata — cunoaşterea — simbolizată în Mahabharata prin amrita — soma nemuririi.

        Atacul spânului — reprezentare a vrăjmaşului — înseamnă lupta cu lumea, se petrece când intră în fântână, adică în sine, spre a obţine apa rece - psihe - psihon -Spiritul rece. Lupta are deci trei etape distincte: cu trupul, cu lumea, cu demonii.

         Lupta cu trupul se încheie prin dobândirea calului, adică supunerea trupului, prin dobândirea armelor, adică a virtuţilor, a hainelor şi a pielii de urs, adică a condiţiei arhetipale, exprimată prin simbolul mire.

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net