logare  |  registrare

Clasa Trematoda Rudolphi

Clasa Trematoda Rudolphizoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru mari, 15 martie 2011
clasa trematoda Rudolphi
53.2 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 156
Descriere

Clasa Trematoda Rudolphi, 1808. Generalităţi

 

Plathelminthes endoparaziţi prevăzuţi în majoritatea cazurilor cu un organ de fixare reprezentat printr-un disc sau ventuză situată pe faţa ventrală a corpului. Adeseori există şi o ventuză bucală care înconjură orificiul bucal, ce se continuă cu faringele şi apoi cu intestinul; acesta din urmă poate fi drept sau divizat în doi cecumi intestinali simpli ori ramificaţi. Vezicula excretoare unică sau dublă, este în legătură cu două canale excretoare laterale care uneori sunt fuzionate; porul excretor se deschide de obicei la partea posterioară a corpului. În general, trematodele sunt hermafrodite, însă unele dintre ele prezintă tendinţa spre dioicie. Stadiul matur al trematodelor poartă denumirea de mărită. Corpul maritei este turtit dorso-ventral şi este foliaceu.

Dezvoltarea trematodelor este de cele mai multe ori heteroxenă şi cuprinde stadii larvare succesive, care se formează în corpul unei gazde intermediare. La unele specii de trematode lipsesc aşa stadii larvare, ca redii şi metacercari. Durata ciclurilor evolutive este de câteva săptămâni sau mai multe luni, fiind influenţate de multipli factori endogeni şi exogeni. Adulţii trăiesc liberi în cavităţile naturale ale gazdelor definitive şi doar în mod excepţional sunt închistaţi.

Morfologia externă

Dimensiunile trematodelor variază de la 0,5 mm până la 7-8 cm.

Forma corpului. Trematodele adulte sînt în general oval-alungite ori foliacee şi turtite sau concave, cu extremitatea anterioară de obicei mai îngustă decât cea posterioară. Forma corpului variază însă foarte mult în funcţie de starea de contracţie a animalului, astfel că poate deveni globuloasă, cilindrică sau ca un trunchi de con. La Strigeidae corpul este împărţit în două regiuni, una anterioară, în care se găsesc organele de fixare şi de nutriţie şi alta posterioară în care sînt adăpostite aparatul genital mascul şi o parte sau întreg aparatul genital femel...

Tegumentul este format dintr-o cuticulă groasă, elastică, aşezată pe o membrană bazală. De asemenea există celule subcuticulare mai dezvoltate la cercari şi pe seama cărora se formează cuticula definitivă a adultului. Celulele subcuticulare reprezintă stratul sinciţial extern al turbelariatelor, hipertrofiat şi cuticulizat sub influenţa vieţii parazitare. Cuticula poate fi nudă sau acoperită total ori parţial cu ţepi, spini, solzi mici. La Echinostomatidae există un guleraş musculos în jurul ventuzei bucale, prevăzut cu o coroană simplă sau dublă de baghete mari mai mult sau mai puţin ascuţite. La Acanthocolpidae există spini puternici grupaţi fie în jurul gurii, fie în alte regiuni ale corpului. La Rhopaliasidae există două trompe simetrice, retractile, înzestrate cu spinişori, câte una de fiecare parte a ventuzei bucale. Baghetele, spinii, solzii etc. sînt produsul unora dintre celulele subcuticulare şi se găsesc împlântate adânc cu cuticulă, având după cît se pare un rol de fixare.

...

vezi continuarea...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net