logare  |  registrare

Manual de filosofie

Manual de filosofiezoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru vineri, 01 noiembrie 2013
Manual de filosofie
820.03 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent 
referate în categoria dată: 56
Descriere

Manual de filosofie

D.Stefanescu


Cuprins

Cuvânt introductiv / 3

1 PROBLEMATICA NATURII UMANE / 7

Abordarea filozoficã a problematicii omului / 7

Texte / 9. Aplicații și teme de reflecție / 11

Ce este omul? / 12. Texte / 14. Aplicații și teme de reflecție / 18

Omul în societate / 19. Texte / 21. Aplicații și teme de reflecție / 22


2 BINELE SI RÃUL. TEORII ETICE / 25

A.Binele și rãul / 25

Ce este un comportament moral? / 25

Douã tipuri de gândire eticã / 26. Aplicații și teme de reflecție / 28

B. Teorii etice / 29

Hedonismul / 29. Texte / 31. Aplicații și teme de reflecție / 32

Concepția raționalistã asupra fericirii / 33. Texte / 34.

Aplicații și teme de reflecție / 38

Pluralismul etic / 40. Texte / 42. Aplicații și teme de reflecție / 44

Concepția teologicã asupra fericirii / 45. Texte / 46. Aplicații și teme de reflecție / 50


3 POLITICA / 53

Libertatea / 53. Texte / 57. Aplicații și teme de reflecție / 59

Egalitatea / 60. Texte / 64. Aplicații și teme de reflecție / 66

Dreptatea socialã / 67. Texte / 69. Aplicații și teme de reflecție / 75

Putere și legitimare / 77. Texte / 79. Aplicații și teme de reflecție / 82

Teorii politice moderne și contemporane / 83. Texte / 86.

Aplicații și teme de reflecție / 89

Drepturile omului / 90. Texte / 92. Aplicații și teme de reflecție / 98


4 CUNOASTEREA / 100.

Ce este cunoașterea? / 100. Texte / 101. Aplicații și teme de reflecție / 105

Felurile adevãrului / 106. Texte / 108. Aplicații și teme de reflecție / 112

Sursele cunoașterii / 113. Texte / 118. Aplicații și teme de reflecție / 121

Teorii ale adevãrului / 122. Texte / 126. Aplicații și teme de reflecție / 133

...

Dintre toate subiectele asupra cãrora se poate reflecta, nici unul nu suscitã mai mult interes și nu are o mai mare importanțã decât cel care privește omul însuși. Ce sunt eu? Cine sunt eu? Cum se explicã existența mea? Are viața vreun sens? Ce este moartea? Dacã vrem sã ne înțelegem pe noi înșine, ne sunt necesare rãspunsuri la asemenea întrebãri; avem nevoie de rãspunsuri ca sã ne putem gãsi un loc propriu în lumea în care trãim, un loc pe potriva noastrã, astfel încât sã dobândim și sã ne menținem echilibrul interior și stima de sine.

Reflecția asupra omului este miezul oricãrui demers filozofic: Cunoaște-te pe tine însuți era maxima de cãpãtâi a lui Socrate și a fost reluatã în variate moduri de-a lungul întregi istorii a cugetãrii omenești. De pildã, douã milenii și mai bine dupã Socrate,

I. Kant argumenta cã întregul domeniu al filozofiei se poate reduce la patru întrebãri:

1. Ce pot sã știu?

2. Ce trebuie sã fac?

3. Ce pot sã sper?

4. Ce este omul?

Primele trei întrebãri, aratã Kant, se raporteazã la ultima. Nu am putea sã știm care este întinderea cunoașterii noastre, nici ceea ce suntem datori sã facem, nici ce putem spera, dacã nu am înțelege mai întîi ce este omul.

Fiecare dintre noi se aflã adesea în situația de a pune întrebãri celor din jur, ori de a rãspunde la întrebãrile pe care ceilalți ni le adreseazã. Sã presupunem cã vã întâlniți cu un prieten care vã spune cã tocmai a cumpãrat o casetã a formației preferate.

Îl întrebați, de ce ai cumpãrat aceastã casetã? Prietenul vã va putea rãspunde, de pildã, cã a cumpãrat caseta fiindcã aceasta cuprinde melodii pe care el nu le are înregistrate. Un asemenea rãspuns pare sã fie mulțumitor; faptul cã prietenul nu are melodiile înregistrate este un motiv suficient de serios ca sã justifice cumpãrarea casetei. Dar sã presupunem cã atunci când ați pus întrebarea aveați în minte altceva, de exemplu voiați sã știți de ce a cumpãrat o casetã și nu discul compact cu același conținut, sau voiați sã știți de ce nu și-a cumpãrat o carte, care costã tot atât și de care avea mare nevoie etc. În aceste cazuri, rãspunsul

prietenului dumneavoastrã nu mai este la fel de mulțumitor: un rãspuns acceptabil înseamnã invocarea altui motiv, de pildã acela cã prietenul dumneavoastrã nu are un aparat adecvat pentru discul compact, ori cã și-a cumpãrat deja cartea respectivã.

Exemplul dat anterior poate sugera cã la întrebarea Ce este omul? rãspunsul pe care îl primim ne mulțumește în funcție de așteptãrile noastre. Problema este atunci de a vedea dacã la întrebarea

Ce este omul? existã așteptãri care ar putea sã fie împlinite cu ajutorul filozofiei. Omul este subiect de interes pentru orice ins care gândește, pentru teolog, ca și pentru omul de științã.

Un teolog creștin, de pildã, ne va aminti cã omul este ființa creatã de Dumnezeu dupã chipul și asemãnarea sa, cã este supus pãcatului originar și cã Iisus Hristos l-a mântuit prin jertfa sa. Pentru unii oameni rãspunsul teologului creștin corespunde celor mai adânci așteptãri ale lor cu privire la natura și rostul omului în lume; alți oameni considerã însã cã, dacã vrem sã știm ce este omul, trebuie sã ne adresãm de asemenea științelor care îl cerceteazã: psihologia, antropologia, sociologia, științele medicale etc.

Pe mãsurã ce aceste științe evolueazã, cunoștințele noastre despre om vor fi tot mai numeroase, mai complete și mai exacte.

Cu toate acestea, cu greu am putea sã pretindem cã, știind mai multe despre funcționarea corpului sau a sufletului nostru, vom putea susține ceva despre rostul nostru în aceastã lume, despre natura speranțelor noastre ori despre ceea ce trebuie sã facem.

Aceste așteptãri rãmân încã neîmplinite. În aceastã zonã de neîmplinire se ivește filozofia.

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Se vinde acest portal, doritorii pot contacta la adresa de email sursa.md@gmail.com