logare  |  registrare

Protocolul BOOTP şi DHCP

Protocolul BOOTP şi DHCPzoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru luni, 08 august 2011
Protocolul BOOTP şi DHCP
443.78 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 208
Descriere

1 Protocolul DHCP

     1.1 Dynamic Host Configuration Protocol - DHCP

     Este o modalitate rapidă şi simplă de a asigna adrese IP unui număr mare de clienţi, moment în care BOOTP ar deveni greoi de utilizat şi ineficient. Există nevoia de a defini un interval de IP-uri valide şi de a asigna automat clienţilor din reţea, de asemenea, a apărut nevoia de a defini o durată de viaţă unui IP.

Metoda de a introduce manual adresa IP poate avea şi ea utilitatea ei. Spre exemplu, oferă accesul imediat la datele vitale pentru funcţionarea în reţea ale fiecărui calculator. Totuşi, metoda este consumatoare de timp şi este expusă erorilor.

1.3 Funcţionarea DHCP

     DHCP implementează un model client-server şi un agent cu rol de releu (relay agent). Acest agent gestionează interacţiunea dintre clienţi şi server. Deoarece clientul este principalul partener de comunicaţie în această situaţie, el iniţiază toate sesiunile cu serverul, lucru care are loc în faza de bootare. DHCP are următoarele facilităţi:

         - suportă alocarea dinamică;

         - suporta alocarea statică;

         - conlucrează cu BOOTP;

         - repartizează adrese;

         - suportă repartizarea persistentă;

         - reintegrează repartiţiile expirate.

         În esenţă, DHCP este însărcinat cu manipularea a două seturi de date: repartiţiile (IP-urile alocate) şi fondul de adrese (IP-uri disponibile). Repartiţiile sînt alocate clienţilor conform unei proceduri, care este destul de simplă.

     1.4 Cum primesc clienţii numere IP

     Iată modul de funcţionare a DHCP din acest punct de vedere:

1. Clientul cere un IP printr-o difuzare de tip DhcpDiscover. Dacă clientul are o repartiţie persistentă, poate cere acea repartiţie iniţial.

2. Serverul alege un IP din fondul de adrese şi întoarce un pachet DhcpOffer cu un IP disponibil ataşat.

3. În cazul în care clientul doreşte mai multe oferte IP, o va alege pe prima sau pe cea cu repartiţia dorită.

4. Clientul difuzează un pachet DhcpRequest cu un identificator pentru un server şi trece în asteptare.

5. Fiecare server care analizează pachetul şi nu îşi detectează identificatorul va ignora pachetul. După ce serverul cu identificatorul corespunzător primeşte pachetul, el va trimite un DhcpAck (sau DhcpNak, daca IP-ul cerut este deja alocat, ceea ce înseamnă că repartiţia a expirat).

6. După ce clientul primeşte pachetul DhcpAck, el începe să folosească IP-ul alocat. În cazul în care primeşte DhcpNak, va rula de la început secvenţa de cerere a unui IP. Dacă IP-ul reprezintă o problemă din punct de vedere al clientului, acesta trimite un pachet DhcpDecline către server şi reia secvenţa de cerere a unui IP.

     2 Protocolul Bootstrap

     2.1 Caracteristici. Structura

     A fost dezvoltat pentru a furniza unei staţii de lucru fără memorie magnetică (diskless workstation ) informaţiile de care are nevoie pentru a deveni operaţională. Foloseşte un singur tip de packet UDP pentru a determina adresa de IP a unui calculator sau dispozitiv de reţea adresabil, pachet nesegmentat. Calculatorul client trimite un broadcast packet prin care cere o adresă de IP. Calculatorul server răspunde cu o datagramă UDP care conţine adresa de IP a clientului, masca de reţea, default gateway, DNS server, etc.

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net