logare  |  registrare

Alexandru Lăpuşneanu-caracterizarea personajelor

Alexandru  Lăpuşneanu-caracterizarea personajelorzoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru vineri, 15 aprilie 2011
a. lapusneanu-carac.personajelor
38.71 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Alexandru  Lăpuşneanu

de Costache Negruzzi

-caracterizarea personajelor-

 

Costache Negruzzi este o personalitate literară care face parte din generaţia paşoptistă. Considerat întemeietorul nuvelei istorice româneşti, prezintă câteva aspecte din istoria Moldovei în mai multe nuvele ca: ”Alexandru Lăpuşneanul”, „Sobieski şi românii”, „Regele Poloniei şi domnul Moldovei”.

Nuvela „Alexandru Lăpuşneanul” a apărut în anul 1840 în revista „Dacia literară” şi prezintă cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanul între anii 1564 şi 1569. Fiiind o nuvelă, această creaţie cuprinde mai multe personaje, printe care se numără: Alexandru Lăpuşneanul, Moţoc, Doamna Ruxanda, boierii Stroici şi Spancioc precum şi gloata (mulţimea de oameni).

Alexandru Lăpuşneanu este pesonajul principal, individual, protagonist şi central, cu profil moral mai mult negativ.  Principala trăsătură de caracter a acestuia este dorinţa de răzbunare. El este asemenea lui Hamlet din tragedia shakespeariană, ambii fiind dominaţi de o sete de răzbunare.

De la început prezintă o ambiţie ieşită din comun, nu renunţă la planul său de răzbunare când ascultă rugăminţile boierilor soli şi răspunde în consecinţă, cu multă ipocrizie:” –Dacă  voi nu mă vreţi, eu vă vreu, răspunse Lăpuşneanul, a căruia ochi scânteiră ca un fulger, şi dacă voi nu mă iubiţi eu vă iubesc pre voi, şi voi merge ori cu voia, ori fără voia dumneavoastră. Să mă-ntorc ? Mai degrabă-şi va întoarce Dunărea cursul îndărăpt. A! Nu mă vrea ţara ? Nu  mă vreţi voi, cum înţăleg ?”

Este disimulant şi înţelept, îşi dă repede seama de planurile boierilor când aceştia îi fac propuneri. 

...

Doamna Ruxanda este soţia lui Alexandru Lăpuşneanul. Personaj secundarşi pozitiv, autorul îi atribuie şi un portret fizic impresionant:”Peste zobonul de stofă aurită, purta un benişel de fedelenş albastru blănit cu samur, a caruia mânice atârnau dinapoi; era încinsă cu un colan de aur, ce se închia cu mari paftale, impregiurate cu petre scumpe; iar pe grumazii ei atârna o salbă de multe şiruri de margaritar. Şlicul de samur, pus cam într-o parte, era împodobit cu un surguci alb şi sprijinit pe umerii şi pe spatele sale. Figura ei avea acea frumuseţă, care făcea odinioară vestite femeile României.”.

....

Moţoc este un alt personaj secundar, putând  fi considerat şi antagonist. Întruchipează tipul boierului trădător.

Este intrigant, perfid, laş, prefăcut, la început i se împotriveşte lui Lăpuşneanul, apoi i se alătură.

...

Stroici şi Spancioc  sunt două personaje episodice, doi boieri înţelepţi, care sunt stăpâniţi de spiritul dreptăţii, care văd clar realitatea  şi încearcă să-i deschidă ochii  lui Lăpuşneanul

...

Păreri:
  • 4 din 5 stele! Autor: Vizitatorul | 13.11.2012
    MOTOC Insusirile lui Motoc sunt evidentiate si indirect prin fapte, care vor ajunge pana la disperare, Motoc nemaistiind ce sa faca pentru a scapa de moarte: ,,plangea, tipa, suspina\", ,,boci ca o muiere\", ,,isi smulgea barba\". Vornicul Motoc este folosit ca un instrument de catre Alexandru Lapusneanu pentru a-si pune in practica planurile malefice. Personajul este caracterizat in mod indirect si prin limbajul folosit. Fiind iertat de domnitor, devine slugarnic si in permanenta, doreste sa intre in gratiile stapanului care-l flateaza si-l linguseste, aprobandu-i toate vorbele, chiar daca are o alta convingere intima iar linguseala ajunge pana cand simuleaza o stare slufeteasca asemenea celei a domnitorului ,,ai urmat cu mare intelepciune\". Toate acestea releva si o viclenie nativa, prin care scapa de numeroase incurcaturi. Dar cand constata ca nu mai e nici o scapare, lasitatea lui devine nimarginita, ridicola si ,,da o reprezentatie comica de lasitate, invocand ajutorul divin\" (A.D.Piru) si incercand sa obtina bunavointa domnitorului: ,,O pacatosul de mine\", ,,Oh! Nenorocitul de mine\", ,,Maica, preacurata fecioara\", ,,Milostive doamne\" etc.. Ii propune mai intai sa dea cu tunurile in multimea de la poarta si apoi ii cere ragaz pentru a-si arandui casa si a se spovedii. ,,Sa moara toti... sint niste prosti\". Incercarile lui sunt zadarnice, caci el ramane pentru Lapusneanul ,,un talhos si un vanzator\", pe care-l da multimii, acestia sfasiindu-l
  • 4 din 5 stele! Autor: Vizitatorul | 13.11.2012
    ar fi trebui de scris mai mult in rest este bine
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net