logare  |  registrare

Titu MAIORESCU

Titu MAIORESCUzoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru luni, 21 noiembrie 2011
Titu MAIORESCU
65.5 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Titu MAIORESCU

1840-1917

întemeietorul şi sufletul Junimii, primul critic literar român


Critic, teoretician literar şi om politic român, T. Maiorescu a abordat problemele fundamentale ale culturii române (limba, literatura, folclo­rul), dându-le o rezolvare modernă. Este întemeietorul criticii estetice. T. Maiorescu a formulat primul specificul naţional, exaltând poezia po­pulară şi cerând o limbă cu adevărat românească".


     Titu-Liviu Maiorescu s-a născut la 15 februarie 1840, la Craiova, fiind fiul ardeleanului loan Maiorescu, profesor, directorul gimnaziului din localitate, om politic şi publicist al epocii.

     Primele studii le face la Craiova, apoi la Braşov, unde familia se refu­giase după evenimentele din 1848. în octombrie 1851 îl urmează pe tatăl său la Viena, unde se înscrie la Gimnaziul academic pe lângă Academia Theresiană, pe care o va absolvi în 1858, ca şef de promoţie. îşi continuă studiile superioare la Universitatea din Berlin (Facultatea de Filosofie), iar după un an obţine o bursă la Universitatea din Paris. Obţine licenţa în litere şi filosofie (1860) şi licenţa în drept (1861) la Sorbona.

      Intre 1862 şi 1874, după ce se întoarce în ţară, activează la Iaşi, ca di­rector al Gimnaziului Central, iar apoi ca profesor la Universitate, decan al Facultăţii de Litere, rector al Universităţii ieşene. înfiinţează, împreună cu alţi cărturari, Societatea literară Junimea (1864), al cărei „suflet" va fi. Se află printre întemeietorii revistei Convorbiri literare, organul literar al Junimii, primul număr al căreia apare în 1867, anunţând un program „de înnoire a literaturii române". T. Maiorescu publică studiile Despre scrierea limbii române, Poezia română, Cercetare critică asupra poeziei române de la 1867, In contra direcţiei de astăzi în cultura română, Di­recţia nouă în poezia şi proza română. Este numit membru al Societăţii Academice Române (1867), viitoarea Academie Română.

     

     În 1874 se stabileşte la Bucureşti, deţinând postul de ministru al Cul­telor şi Instrucţiunii Publice. In 1884 se angajează ca profesor de logică şi filosofie la Universitatea din Bucureşti, continuând să scrie: Comediile d-lui I. L. Caragiale, Poeţi şi critici, Eminescu şi poeziile lui. Acest din urmă studiu marchează inaugurarea cercetărilor operei eminesciene. Re­comandă Academiei Române premierea poeziilor lui O. Goga, a povesti­rilor lui M. Sadoveanu (1906) şi a volumului Nuvele şi schiţe al lui I. A. Brătescu-Voineşti (1907).

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net