logare  |  registrare

DOSOFTEI

DOSOFTEIzoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru duminic, 20 noiembrie 2011
DOSOFTEI
75 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

DOSOFTEI

1624 -1693

cel dintâi poet român, inauguratorul limbii poetice


Mitropolit al Moldovei, luptător pentru introducerea românei ca limbă bisericească, Dosoftei şi-a adus contribuţia la edificarea limbii şi litera­turii române prin bine cunoscuta Psaltire în versuri. Dosoftei este con­siderat primul poet adevărat, de talie europeană, al literaturii române, „fondatorul poeziei române literare" (B. P. Hasdeu).

 

Dosoftei, cu numele de mirean Dimitrie Bărilă sau Borâlă, a văzut lu­mina zilei la 26 octombrie 1624, prin părţile Sucevei. Originea lui rămâne controversată: descindea dintr-o familie de negustori sau de mazili.

     Nu există nicio informaţie precisă despre învăţătura obţinută de cărturar, dar se presupune că ar fi studiat la vestita Şcoală a Frăţiei Stavropigiace din Lvov (era rudă cu epitropul acestei frăţii) şi la Aca­demia slavo-greco-latină de la Trei Ierarhi din Iaşi, înfiinţată în 1640. Ştia multe limbi: greaca, latina, slavona, ebraica, polona, ucraineana şi avea cunoştinţe de gramatică clasică, retorică, poetică şi, bineînţeles, de teologie.

A fost ierodiacon la Mitropolia ieşeană, unde se presupune că 1-a cunoscut pe Varlaam.

Între 1648 şi 1653 Dosoftei este călugăr la mănăstirea Pobrata. în această perioadă face primele traduceri de texte religioase şi laice, printre care se numără Istoriile lui Herodot, Hronograful împăraţilor de Matei Cigalas, învăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon. Face comentariul în versuri al cărţii Cuvinte de jele la robie Ierusalimului, apărute la Iaşi spre sfârşitul anilor '50.

 

    Urcă treptele ierarhiei ecleziastice, devenind episcop de Huşi (1658), episcop de Roman (1659), mitropolit al Sucevei (1671-1673, 1676-1686). între 1673 şi 1675, Dosoftei este nevoit să pribegească în Polonia, urmându-1 pe domnitorul Ştefan Petriceicu, care a fost înfrânt de turci la Hotin. In Polonia, la Uniev, Dosoftei tipăreşte capodopera sa - Psaltirea în versuri, la care a lucrat vreme îndelungată. La întoar­cerea în ţară, este surghiunit, din cauza atitudinii filopolone, la mănăs­tirea Sfântul Sava de la Iaşi.

In vara anului 1676 a fost restabilit în scaunul mitropolitan al Mol­dovei. Situaţia politică externă, în care soarta Moldovei era în mâinile Imperiului Otoman, ale Rusiei şi Poloniei, dictează atitudinea diferită a boierilor şi domnitorilor faţă de aceste trei puteri. înfrângerea armatei polone a lui Jan Sobieski îl determină pe Dosoftei să plece, în 1686, în bejenie în Ţara Leşească, la Strij, unde Sobieski îi pune la dispoziţie castelul regal, apoi la Zolkiew (astăzi oraşul Nestorov, Rusia). Mistuit de dorul de ţară, se adresează cu nenumărate rugăminţi de a i se permite repatrierea („să moriu şi eu în ţară la postigul meu"), pe care aşa şi n-a obţinut-o.

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net