logare  |  registrare

Digestia gastrica

Digestia gastricazoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru joi, 03 noiembrie 2011
Digestia gastrica
46.88 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 110
Descriere

Digestia gastrica


     În stomac, datorită acţiunii sucului gastric, continuă mistuirea alimentelor. Totodată, stomacul exercită şi funcţia de depozit temporar, unde alimentele ingeratc se pot afla timp de 4-10 ore.

Sucul gastric reprezintă un lichid incolor, transparent, cu reacţie acidă bine pronunţată. Aciditatea sa se datorează prezenţei acidului clorhidric (HO) în concentraţie de circa 0,5% (pH 0,9-1,5). Sucul gastric conţine de asemenea fermenţi (pepsină, gastrixină, chimozină, lipază) şi o cantitate considerabilă de mucus — mucină.

    Fermenţii proteolitici: pepsina, gastrixină, chimozină scindează în condiţiile mediului acid moleculele complexe de proteine până la polipeptide — particule mari ale moleculei de proteină, care încă nu pot fi absorbite.

Pepsina de asemenea coagulează cazeina din lapte şi contribuie astfel la reţinerea acesteia în stomac, aici începând procesul de hidroliză al cazeinci. Lipaza sucului gastric, manifestând o activitate fermentativă redusă, poate scinda doar grăsimile emulsionate ce se conţin în lapte.

    Mucina protejează mucoasa stomacală contra autodigerării şi conţine aşa-zisul factor intern Kasl, necesar pentru absorbţia vitaminei Bp care. la rândul său, participă la formarea factorului antianemic. Alcoolul nimerit în stomac slăbeşte rolul de barieră al mucoasei şi favorizează apariţia gastritelor şi ulcerului stomacal.

     Sucul gastric are şi proprietăţi bactericide, acestea datorându-sc prezenţei unei enzime speciale, lizocimei, şi a acidului clorhidric (HC1). Timp de 24 ore la om se elimină 1,5-2,5 1 suc gastric. Amestecându-se cu suc gastric, masele alimentare se lichefiază şi se transformă în chimus.


    In vederea studierii funcţiei glandelor gastrice la om, sucul gastric se recoltează cu ajutorul unei sonde speciale de cauciuc. Pentru a stimula secreţia sucului stomacal, pacientului i se administrează aşa-numitul «prânz de probă», apoi, ceva mai târziu prin cavitatea bucală se introduce sonda stomacală, prin care se extrage conţinutul lichid al stomacului. Aciditatea sucului gastric se determină prin titrare cu o soluţie de bază alcalină de anormală. De obicei, pentru a neutraliza 100 ml suc gastric obţinut de la un om sănătos se folosesc 40-60 ml soluţie. Cantitatea de soluţie necesară pentru neutralizarea a 100 ml suc gastric serveşte drept indice de aciditate a sucului gastric.

    Pentru a studia funcţia glandelor gastrice la animale in experienţe îndelungate, aşa-zise «cronice», se efectuează operaţia de formare a stomacului izolat («micului stomac») după metoda lui i. P. Pavlov.

     Micul stomac izolat se croieşte şi se formează din peretele stomacului şi are forma unei pungi care nu comunică cu stomacul, dar se deschide în exterior cu un orificiu făcut în peretele abdominal. Micul stomac izolat elimină suc în stare pură, întrucât în el nu nimeresc alimentele. El se vascularizează normal şi are conexiuni nervoase intacte şi repetă miniatural în totul funcţia glandelor stomacului mare. O metaforă reuşită a lui I. P. Pavlov caracterizează micul stomac drepit «oglindă» a stomacului mare.

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Se vinde acest portal, doritorii pot contacta la adresa de email sursa.md@gmail.com