logare  |  registrare

Sifilisul terţiar. Sifilisul congenital

Sifilisul terţiar. Sifilisul congenitalzoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru mari, 27 septembrie 2011
Sifilisul terţiar. Sifilisul congenital
38.25 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 156
Descriere

Sifilisul terţiar. Sifilisul congenital


Leziunile terţiare apar după 3-5 ani, uneori peste 30-40 ani de la debutul bolii netratate.

      Apariţia manifestărilor terţiare este favorizată de absenţa tratamentului în sifilisul primar şi secundar sau insuficienţa acestui tratament, reducerea rezisten­ţei organismului cauzată de unele infeţii acute (gripă,angină, febră tifoidă), infecţii cronice (tuberculoză, malarie), intoxicaţii (abuzul de alcool, fumatul), hipo vitaminoze, avitaminoze, vârstă senilă, şoc nervos.

Caracteristica generală a sifilidelor terţiare:

a) leziunile au un caracter infiltrativ profund, de consistenţa elastică dură, ur mate de distrucţii ulceroase şi cicatrice;

b) localizarea leziunilor pe porţiuni limitate ale pielii sau mucoaselor; apar în număr mic (câteva zeci de tuberculi sau câteva gome);

c) erupţiile conţin treponeme în număr mic şi sunt puţin contagioase;

d) se pot localiza la nivelul oricărui organ şi pe orice porţiune de piele;

e) sifilidele terţiare cutanate nu sunt însoţite de senzaţii subiective, uneori bol­navii nu observă timp îndelungat apariţia lor;

f)   60-70% din bolnavi au reacţiile serologice pozitive, iar în sifilisul terţiar la­tent — în 50%;

g)  leziunile sifilitice terţiare se supun uşor tratamentului special sau se pot vin­deca fără tratament;

h) procesul vindecării este însă de durată;

i) dezvoltarea acestei perioade este lentă, fără fenomene inflamatorii acute cu evoluţie torpidă.


     Manifestările terţiare sunt prezentate prin sifilide tuberculoase (nodulare), gome, eritem terţiar, sifilis terţiar visceral, neurosifilis.

     Eritemul sifilitic terţiar este o erupţie superficială, formată din pete mari, ale că­ror diametru poate ajunge până la 5-15 cm, de culoare roz palid, cu marginile cir­culare, nu sunt scuamoase, nici pruriginoase, localizate simetric pe trunchi, coapse, braţe, fese, scrot, antebraţe, gambe, organele genitale externe, nu au tendinţă spre extindere .

Diagnosticul diferenţial se face comparativ cu eritemul exsudativ polimorf, eri­temul inelar centrifug, pitiriazisul rozat Gilbert, tricofiţia cronică a adultului, rozeola recidivantă.

Sifilisul terţiar determină variate manifestări viscerale, mai ales în formă de mi-ocardită, aortită, anevrism aortic, hepatită, ciroză hepatică.

     Sifilidele tuberculoase au ca leziune elementară tuberculul sifilitic ce apare la su­prafaţa pielii ca un tubercul emisferic, situat în derm, de mărimi diferite, dur, cu suprafaţa netedă, nedureroasă, cu o zonă superpigmentată la periferie, de culoare roşie-brună. Din punct de vedere al evoluţiei tuberculare se disting două tipuri de sifilide tuberculoase — uscate şi ulcerate.

Diagnosticul diferenţial se face comparativ cu lupusul tuberculos plan, acneea vulgară, ulcerul varicos.

    Goma prezintă o nodozitate hipodermică, circumscrisă, de mărimea unei alune sau nuci, bine delimitată, dură, elastică, mobilă, incoloră, care evoluează spre atrofie, ulceraţie. Goma este în general solitară, alteori sunt multiple, cu localizare pe tegu­mente şi mucoase, dar mai frecvent la nivelul membrelor inferioare, pe gambe.


Sifilisul congenital

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net