logare  |  registrare

Edemul acut Quincke

Edemul acut Quinckezoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru luni, 26 septembrie 2011
Edemul acut Quincke
36.68 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 156
Descriere

Edemul acut Quincke

(sin.: urticaria gigantică, edemul angionevrotic)


         Se caracterizează prin instalarea bruscă a edemu­lui circumscris al pielii (mucoasei) şi hipodermului feţei (buzele, obrajii, pleoapele ş. a.) ori organelor ge­nitale. Pielea devine dură, elastică la palpare, de culoare albă, mai rar roză. Senzaţiile subiective de obicei lipsesc, rareori se atestă arsuri şi prurit. După câteva ore sau 1-2 zile edemul scade, dar ulterior poa­te recidiva. Edemul Quincke uneori se combină cu o urticarie obişnuită. în edemul din regiunea laringelui sunt posibile stenoza şi asfixia. în lipsa unei intervenţii terapeutice imediate asfixia poate să fie letală. Edemul cerebromeningial determină cefalee, ameţeală, afazii, pierderea cunoştinţei. Se pot observa devieri ale ochi­lor în direcţia medială, micşorarea acuităţii vizuale.

       Diagnosticul diferenţial se efectuează cu limfostaza, erizipelul recidivant, sin­dromul Melkersson-Rosenthal, de care edemul Quincke se deosebeşte printr-un de­but acut, evoluţie scurtă şi tratare fără urmări.

      Tratamentul. Tratamentul acestor bolnavi urmează să fie individualizat, având în vedere variabilitatea mecanismelor patogenice. Tratamentul etiologic constă în în­depărtarea agentului cauzal, când este identificat prin hiposensibilizare specifică sau nespecifică, calmarea sistemului nervos central şi lichidarea pruritului. în acest sens se poate administra soluţia de clorura de calciu 10% 5-10 ml, strict intravenos lent bolnavului stând culcat, o dată sau de două ori pe zi, gluconat de calciu 5-10 ml, in­tramuscular sau intravenos, lent, zilnic (uneori apar abcese în locul aplicării injecţiei intramusculare, mai ales la copiii mici, injectarea intravenoasă rapidă poate provoca greaţă, voma, senzaţii de căldură, sudoraţie, hipotensiune arterială), hiposulfit de so­diu de 30%, administrarea de antihistaminice, sedative, vitamina C, corticoterapie în doze mici de scurtă durată.

       În crizele de edem Quincke acut grav, cu manifestări de asfixie se administrează simpaticomimeticele (adrenalina, noradrenalina), 1-3 ml de soluţie de 1%, subcuta­nat la interval de 10-20 min, efectuând controlul tensiunii arteriale. în cazurile extre­me adrenalina se poate injecta şi intravenos (0,1-0,3 ml de soluţia de 1% în amestec cu ser fiziologic), lent..

   În cazurile asociate cu şoc anafilactic se recurge la noradrenalina. Concomitent se poate administra intramuscular şi un antihistaminic. Se instalează oxigenoterapie orală prin tub endotraheal sau, în cazuri de extreme, se practică traheotomia, care poate salva viaţa bolnavului. Sunt recomandate histaminoglobina, preparat realizat din gamaglobulină şi histamină.

    Pentru evacuarea rapidă a produselor alimentare sensibilizante, care constituie cauza cea mai frecventă a urticariei, se vor administra purgative (senadexin, sulfat de magneziu), urmate de un regim hidrozaharat. în cazuri în care nu se pot evidenţia factorii etiologici, se vor îndepărta toţi factorii favorizanţi cum sunt: băuturile alco­olice, produsele greu digerabile, căldura, efortul fizic, factorii emoţionali, se scot din alimentaţie brânzeturile, conservele.

    Tratamentul local. În urticăriile solare bolnavilor li se vor aplica unguente, cre­me cu un conţinut de acid paraminobenzoic.

    În pruritele localizate se pot utiliza: acid acetic de 2%, soluţii de alcool mentolat de 2%, cloralhidratul de 1-5%, fenol de 2%, camforul de 0,5%, dermatocorticoizii sub formă de unguente.

 

Intervenţiile asistentei în procesul de îngrijire:

* asigură repausul total sau relativ la pat în formele grave de urticarie, însoţite de febră, fenomene dispeptice, arsuri, reacţii anafilactice, edem laringian;

*  dentifică cauza bolii;

* informează pacientul despre factorii favorizanţi şi agravanţi;  

* supraveghează zilnic indicii vitali: puls, tensiune arterială, temperatură;

* aplică măsurile de prim ajutor în caz de reacţii anafilactice, edem laringian;

*observă reacţiile pacientului la medicamentele injectate;

* recomandă regim de viaţă ordonat, fără emoţii negative cu respectarea orelor de somn; 

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Se vinde acest portal, doritorii pot contacta la adresa de email sursa.md@gmail.com