logare  |  registrare

Mihai Eminescu — Ta twam asi

Mihai Eminescu — Ta twam asizoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru vineri, 16 septembrie 2011
Mihai Eminescu — Ta twam asi
39.79 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Mihail Eminescu — Ta twam asi


         Tat twam asi este o mantra (formulă sacerdotală indiană), care sintetizează legea identităţii şi a unităţii Sinelui Suprem. Această Cunoaştere este o iluminare, sensul ultim al procesului cognitiv, este sensul existenţei, este răspunsul ontologic indian la întrebarea: Ce/Cine este adevărul? („Unde vei găsi cuvântul /Ce exprimă adevărul?").

         Parabolele înţelepciunii sunt expuse concentric în capitolul VI, din Chandogya-Upanişad, de către Aruni fiului său Swetaketu şi tratează despre identitatea Sinelui Suprem cu cel individual, încheindu-se cu formula mantra: Tat twam asi Swetaketu".

          Întors de la studii, orgolios, Swetaketu primeşte de la tatăl său o lecţie fundamentală, aflând că drumul în cunoaştere este continuu, că valorile conceptului de Cunoaştere sunt mereu altele, dar esenţa lor este aceeaşi. Aşa cum oalele au ca substanţă lutul, aşa cum obiectele de aramă au ca substanţă arama, tot aşa întreaga creaţie este susţinută de Şinele Suprem, cu o fărâmă din puterea sa. El, Swetaketu, ajunge, din orgolios, la poziţia lui Socrate: „Eu ştiu că nu ştiu, ei nu ştiu că nu ştiu". Această smerenie duce la depăşirea limitelor cunoaşterii. De la cunoaşterea senzorială la cea filosofică, apoi la cea teologică şi foarte rar la cea mistică. De aceea termenul de „sofrosyne"înseamnă înţelepciune, dar simultan smerenie. Orgoliul întunecă ochiul minţii. Smerenia Domnului Iisus Hristos a fost atât de mare, încât, Dumnezeu fiind, a acceptat să fie batjocorit, bătut şi răstignit. Poezia exprimă faptul că Eminescu a atins limita, la care poate ajunge filosofia şi a depăşit-o puţin, trecând spre poezia de factură teologică, religioasă, ca în Rugăciune, înviere, Răsai asupra mea.

         Legea identităţii, conţinută în formula Tat twam asi, înseamnă a depăşi orice dialectică, orice dihotomie, de aceea textul poeziei este un punct terminus al unui proces de conştientizare destul de bine exprimat de la înger şi demon, Venere şi Madonă la Luceafărul.

         Fiica gingaşă de rege este o reprezentare a conştiinţei pure, care generează în lume binele, cunoaşterea adevărului, are un destin divin, sugerat în Lucealărulprin simbolul Fecioara. Antitetic este prezentată conştiinţa decăzută printr-o femeie de stradă, cu „privirea sfioasă". Este o meditaţie pe tema fortuna labilis, dusă pe teritoriul unei parabole a unicităţii sinelui din Upanişade, sintetizând, prin simbolurile „lacrima" şi „rouă", principiul apa, care generează suflul vital, aşa cum mintea se generează din hrană. Mintea se sublimează şi se contopeşte cu suflul, care ia naştere din apă. Suflul se contopeşte cu căldura, iar căldura cu divinitatea supremă. De aceea în liturghia ortodoxă, după epicleză (rugăciunea de sfinţire, când Sfântul Agneţ devine Trupul Domnului Iisus Hristos, iar vinul sângele Său) urmează adăugarea căldurii.

         Cele două simboluri, „lacrima" şi „rouă"sintetizează rădăcina celor două vieţi. „Fiică gingaşă de rege"'atinge rădăcina, căldura şi apoi Fiinţa, de unde reacţia lumii „Toată lumea ce te vede e de tine-nseninată", fiindcă exprimă conştiinţa de sine. Ea rămâne „sfânta cea frumoasă", adică forma prin care se face sensibilă conştiinţa universală.

            Tat twam asi este răspunsul, pe care trebuie să-1 dea sufletul ajuns în pragul cerului. In tradiţia filosofiei indiene, după moarte, sunt două căi: calea strămoşilor, care duce spre lună, de unde sufletul se întoarce în ciclul renaşterilor (Samsara) şi calea soarelui, luminată, care duce la identificarea cu Şinele Suprem. Ajuns în faţa acesteia, la întrebarea „Cine eşti tu?" el trebuie să răspundă Tat twam asi, adică: Acesta eşti tu, ceea ce înseamnă pierderea identităţii sinelui şi contopirea în Şinele universal.

...

Păreri:
  • 4 din 5 stele! Autor: Vizitatorul | 19.07.2013
    Imi cer scuze ca nu am diacritice la cuvinte si ca am scris \"doara\" in loc de \"doar\". Te salut.
  • 4 din 5 stele! Autor: Vizitatorul | 19.07.2013
    Suna destul de bine acest referat doara ca Socrate a zis : \"Stiu ca nu stiu nimic dar stiu ca pot sti mai mult decât stiu.\"
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net