logare  |  registrare

Ion Pillat — în vie

Ion Pillat — în viezoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru joi, 15 septembrie 2011
Ion Pillat - în vie
38.4 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Ion Pillat în vie


          Poezia în vie este un pastel romantic, fiindcă tema este natura, iar mesajul ei este sentimentul de dragoste faţă de ţară, de locurile copilăriei, de casa părintească, de bunici, de specificul naţional românesc. Ea face parte din volumul Pe Argeş în sus, care adună rodul activităţii sale de poet dintre anii 1918 - 1923, ca şi alte poezii: Aci sosi pe vremuri, Castanul cel mare, Cireşul, La zăvoi, în luncă, Pădurea din Valea mare, Biserica lui Horia, Casa din deal, Odaia bunicului. Ochelarii bunicii, Capela, Odihna tatii, Adio la Florica, Timpul, Toamnă, Bătrânii, urmate de volumul Satul meu.

        Semnul poetic al identificării eului poetului cu spiritus loci, cu acel duh al neamului, formează substanţa întregului volum. Via, în mod simbolic, este neamul şi acest sens ni-l dezvăluie Ion Pillat în poezia Castanul cel mare, care urmează în volum după poezia în vie. „De ce nu poate pasu-mi să prindă rădăcină/ Şi să rămân al viei ca pomul pe colină,/ Şi să mă strâng de tine ca viţa de arac... ".

       Sentimentul naturii, împletit cu cel al dragostei de ţară, cu cel de melancolie, se degajă lent din imaginile versurilor: „ Tot mai miroase vara a tămâios şi coamă,/Mustos a piersici coapte şi crud a foi de mac.../ Vezi, din zăvoi sitarii spre alte veri se duc;/ Ce vrea cu mine toamna, pe dealuri de mă-ntoamă?".

Avem, în acelaşi timp, o interferenţă cu programul estetic al simbolismului, fiindcă sentimentele au o subtilă corespondenţă cu mirosurile ca în poezia în grădină de Dimitrie Anghel, cu mişcarea sitarilor şi a anotimpurilor, fiindcă există o analogie cu vârstele omului.

      Autorul ştie să dea metaforelor romantice nuanţe fantastice: „Nu e amurgul încă, dar ziua e pe rod/ Şi soarele de aur dă-n pârg ca o gutuie./ Acum omidă neagră spre poama lui se suie/Târâş, un tren de marfă pe-al Argeşului pod' 'prin introducerea imaginii unui tren. în acelaşi timp, el ştie să utilizeze o tornadă de metonimii ca o „condiţie materialăa poeziei"'romantice, pe care să grefeze elemente simboliste: „Cu galben şi cu roşu îşi coase codrul iia./Prin foi lumina zboară ca viespi de chilimbar. 

      O ghionoaie toacă într-un agud şi, rar,/ Ca un ecou al toamnei răspunde tocălia...." stabilind o corespondenţă între ritmul ciocănitorii şi ritmul de toacă, care răspunde parcă la o chemare. Această subtilă chemare răsună în inima poetului ca o corespondenţă: „S-adus. Şi iarăşi sună... şi tace. Daraud/Ecou ce adormise şi-a tresărit deodată—/ In inimă cum prinde o toacă-ncet să bată/Lovind în amintire ca pasărea-n agud".

...

Păreri:
  • 3 din 5 stele! Autor: Vizitatorul | 27.02.2014
    semnificatia cuvintelor ar fi fost de ajutor
  • 4 din 5 stele! Autor: Alexandru Pasat | 05.03.2013
    Daca d-stre dispuneti de info. mai ampla decit este atasata pe site, administratia site-ului iti va fi recunoscatoare...
  • 3 din 5 stele! Autor: Vizitatorul | 05.03.2013
    trebuia sa scrii despre elemente de gran.comparatii epitete etc.
  • 3 din 5 stele! Autor: Vizitatorul | 05.03.2013
    sunt in clasa a 5 si sunt la cea mai buna scoala din Costanta.si pentru asta cred ca imi da 5 sau 4......deci trebuie sa o mai dezvoltl......,......
  • 5 din 5 stele! Autor: Vizitatorul | 21.02.2013
    este cea mai super descriere pe care am citito .O sa ma aplaude profa de roman si stiu sigur ca nu o s-asi dea seama ca am copiat de pe internet pentruca nu are habar sa il foloseasca
Scrie părerea