logare  |  registrare

Duiliu Zamfirescu — Viata la tară

Duiliu Zamfirescu — Viata la tarăzoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru mari, 13 septembrie 2011
Duiliu Zamfirescu — Viața la țară
41.87 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Duiliu ZamfirescuViața la țară

 

           1. Viaţa la ţară face parte din Ciclul Comăneştenilor, alcătuit dintr-o serie de cinci romane: Viaţa la ţară, Tănase Scatiu, în război, îndreptări, Anna. Scriitorul este tezist, deşi nu accepta teoriile lui CD. Gherea. Regretul său după o lume, care apunea la sfârşitul secolului al XIX-lea, o lume a clasei feudale, idealizată de apartenenţa sa la o conştiinţă naţională şi de exilul său diplomatic în Italia, îl găsim în Viaţa la ţară. In Tănase Scatiu, pe care-l definea prin mitocanul de Scatiu, el vrea să critice lumea burgheză, o lume aproape nouă: „lumea arendaşilor"m ascensiune pe temeliile unei idei politico-sociale a răposatului Brătianu. Ciclul va fi, deci, expresia unui protest antiburghez, a ostilităţii scriitorului faţă de partidul liberal şi o continuare a tradiţiei marilor clasici I.L.Caragiale, Mihail Eminescu, I.Slavici, care au avut aceeaşi atitudine critică. De aceea scriitorul îşi propune: „am să judec pe pârliţii de arendaşi ajunşi bogaţi, factori politici, falşi în întâia şi a doua generaţie", fiindcă îi repugnă, ceea ce este degradant în valorile umane. De aici interferenţa de realism, de clasicism şi de romantism în structura romanelor sale. De aceea, în romanul în război, el este la mare distanţă de versiunea oficială, care făcea din rege şi capii politici liberali câştigătorii războiului, ci laudă pe ofiţerii şi soldaţii, care făcuseră dovadă patriotismului autentic, ei reprezentând „poporul acesta".

          Caracterul moralizator, de factură clasicistă, se va accentua în îndreptări şi Anna şi de aceea ele rămân mai slab realizate sub raportul valorii literare. La trecerea timpului, rămân doar valorile, alegându-se mai ales acele creaţii, care au un rol important în evoluţia fenomenului literar. Rolul şi locul romanelor lui Duiliu Zamfirescu este de a fi o verigă importantă în lanţul istoriei literare, a romanului românesc, reprezentat prin momente semnificative marcate de: Nicolae Filimon, loan Slavici, Duiliu Zamfirescu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mateiu Caragiale, George Călinescu, Marin Preda, Augustin Buzura.


    2. Viaţa la ţară este un roman realist, fiindcă tema o formează viaţa rurală românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea, marcând momentul de apus al clasei feudale şi apariţia burgheziei rurale, reprezentată de arendaşi. Altfel spus, este momentul penetrării relaţiilor de producţie capitaliste în viaţa rurală românească, continuând în alte condiţii social-istorice pe loan Slavici.

         Dinu Murguleţ este personajul principal al romanului şi reprezintă categoria socială a boierimii tradiţionale, alături de Saşa Comăneşteanu, Matei Damian şi Mihai Comăneşteanu. Acţiunea romanului este simplă, fiindcă aşa este viaţa patriarhală, dar începe cu momentul declanşării conflictului. Tănase Scatiu şi mama sa Profira vin în vizită la Dinu Murguleţ, ca vecini de moşie, cu un scop bine precizat, acela de a pune la cale o mezalianţă, adică căsătoria dintre grosolanul şi obraznicul Tănase Scatiu şi Tincuţa, fiica lui Dinu Murguleţ. Este un mod în care arendaşul Tănase Scatiu, după ce pune mâna pe o moşie, vrea să mai obţină una, pe cea a lui Dinu Murguleţ. Asocierea dintre Dinu Păturică, arivistul fanariot brutal, fără scrupule, din romanul Ciocoii vechi şi noi de Nicolae Filimon, şi Tănase Scatiu este uşor de făcut.

        Scena este bine realizată, conturând de la început personajele şi îmbinând analiza psihologică cu creaţia. Obraznica Profira, mama lui Tănase Scatiu, se preface că leşină, pentru ca să fie invitată în casă, îi impută lui Dinu Murguleţ că-i „fudul" şi nu vine să-i vadă, face gafa să-i spună lui Dinu Murguleţ că ţine moşia de la Eforie pe nimic. La urmă aruncă cuvintele: „Ce zici, vecine, ne-ncuscrim?", ceea ce produce reacţia de după plecarea lor a lui Dinu Murguleţ, care nu-şi poate imagina cum un mojic ca Tănase Scatiu are impertinenţa să vină cu intenţia de a-i cere fata în căsătorie.

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Se vinde acest portal, doritorii pot contacta la adresa de email sursa.md@gmail.com