logare  |  registrare

Ştefan cel Mare şi Sfânt — reprezentant al conştiinţei naţionale şi creştine

Ştefan cel Mare şi Sfânt — reprezentant al conştiinţei naţionale şi creştinezoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru luni, 12 septembrie 2011
Ştefan cel Mare şi Sfânt — reprezentant al conştiinţei naţionale şi creştine
42.78 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Ştefan cel Mare şi Sfânt -

reprezentant al conştiinţei naţionale şi creştine


       1. Personalitatea marelui voievod al Moldovei trebuie înţeleasă sub două coordonate, iar imaginea lui ca două feţe ale unei singure medalii, reprezentând, pe de o parte, eroul luptând pentru apărarea fiinţei naţionale şi pentru afirmarea conştiinţei naţionale şi, pe de altă parte, sfanţul, ca model al lumii feudale, asociat, bineînţeles, sfinţilor militari.

      Ştefan, ca prototip al eroului, este Mare în fapte istorice, este acoperit de gloria câştigată prin victoriile asupra duşmanilor ţării, este viteazul, strategul, organizatorul vieţii sociale, constructorul unui sistem eficient de apărare a ţării, alcătuit din cetăţi, mănăstiri cu fortificaţii, ca cele de la Neamţ şi Putna, dar mai ales prin puternice obşti de răzeşi la hotarele ţării.


         Cronicarul polon Michowski sintetizează trăsăturile personalităţii domnului Ştefan, numindu-1: „Bărbat glorios şi victorios, care ai biruit pe toţi regii vecini... Om fericit, căruia soarta i-a hărăzit cu multă dărnicie toate darurile. Căci pe când altora le-a dat numai unele însuşiri, şi anume prudenţă împreunată cu şiretenie, altora virtuţi eroice şi spirit de dreptate, altora biruinţă contra duşmanului, numai ţie ţi le-a hărăzit la un loc pe toate. Tu eşti drept, prevăzător, isteţ, biruitor tuturor duşmanilor. Nu în zadar eşti socotit printre eroii secolului nostru".

        Aceste cuvinte au acoperire în victoriile de la Doljeşti şi Orbie, când îl alungă din domnie pe Petru Aron, ucigaşul tatălui său Bogdan, de la Baia, unde distruge armata lui Mateiaş Corvin; de la Lipinţi, unde distruge oastea tătarilor; de la Soci şi Vodnău, unde-1 înfrânge pe Radu cel Frumos, aliatul turcilor; de la Vaslui contra turcilor, unde nimiceşte oastea condusă de Soliman Paşa; de la Codrii Cosminului, unde-1 învinge pe loan Albert, regele Poloniei, care conducea o coaliţie polono-ungaro-prusaco-lituaniană.


         Dimensiunea europeană a voievodului moldovean era recunoscută şi de aceea papa îl felicită, iar cronicarul polon Dlugosz va scrie o surprinzătoare laudă: „O bărbat demn de admirat întru nimic inferior ducilor eroici pe care atâta îi admirăm, care cel dintâi dintre principii lumii a repurtat în zilele noastre o victorie atât de strălucită contra turcilor. După părerea mea, el este cel mai vrednic să ise încredinţeze conducerea şi stăpânirea lumii şi mai ales funcţiunea de comandant şi conducător contra turcilor, cu sfatul comun, înţelegerea şi hotărârea creştinilor, pe când ceilalţi regi şi principi creştini trândăvesc în lene, în desfătări şi lupte civile".

        Ca reprezentant al conştiinţei naţionale şi creştine europene, Ştefan cel Mare şi Sfânt a înţeles marea primejdie, pe care o reprezintă joncţiunea dintre cele două forţe asiatice, care invadaseră Europa: turcii, care aveau cea mai bună infanterie (ienicerii), şi tătarii, care aveau o foarte bună cavalerie. De aceea el a fost, timp de o jumătate de secol, scutul Europei, într-o perioadă de mare criză politico-militară, creată de căderea C 'onstantinopolului.

Această intenţionalitate este exprimată de atacul simultan asupra Moldovei la momentul 1476 (lupta de la Războieni), când marea armată turcă, condusă de sultanul Mohamed al Il-lea, atacă din sud, iar de la răsărit atacă tătarii, obligând pe Ştefan să-şi divizeze armata şi să îngăduie steagurilor de răzeşi să plece spre Orhei. Deşi câştigă lupta, turcii trebuie să se retragă, dar revin, prin surprindere, în 1484, conduşi de sultanul Baiazid şi sunt sprijiniţi de tătari şi chiar de voievodul muntean Vlad Călugărul. Ei izbutesc să cucerească cetăţile Chilia şi Cetatea Albă, care erau strategice. Sub pretextul că vin să-i alunge pe turci din aceste cetăţi, polonii, conduşi de loan Albert, atacă Moldova, având ca obiectiv „Super extirpatione valachi", adică distrugerea completă a Moldovei, obiectiv asiatic al hunilor lui Atila şi al slavilor, al turcilor şi tătarilor.


         Pierderile turcilor şi tătarilor au fost atât de importante, încât ei n-au mai avut puterea de a continua ofensiva asupra Europei. De aceea Ştefan, alături de Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, loan Corvin, Mihai Viteazul, Radu de la Afumaţi, loan Vodă cel Cumplit are rolul de a măcina forţele asiatice şi a împiedica distrugerea Europei. Rolul lor nu poate fi comparat decât cu Skanderberg şi loan Sobieţki, regele Poloniei.

        Pierderile Moldovei au fost de asemenea mari, dar modul înţelept, în care a fost condusă ţara, a atenuat aceste efecte ale atacurilor permanente. La aceasta a contribuit şi prada importantă, luată în urma războaielor câştigate.

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net