logare  |  registrare

Comutatoarele temporale (T), spaţiale (S) şi digitale (D)

Comutatoarele temporale (T), spaţiale (S) şi digitale (D)zoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru luni, 15 august 2011
Comutatoarele temporale (T), spaţiale (S) şi digitale (D)
442 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 106
Descriere

Comutatoarele temporale (T), spaţiale (S) şi digitale (D)


    1.1 Schema bloc a comutatorului temporal. Principiul de lucru 

    În caz general scopul comutării este transferul informaţiei de la orice intrare la orice ieşire şi în poziţia dorită în timp.

Orice canal digital se caracterizează prin doi parametri:

a) parametrul spaţial sau coordonata spaţială;

b) parametrul temporar sau coordonata temporară.

Comutaţia numerică temporală constă în a repartiza eşantioanele ce sosesc pe linia multiplex de intrare, MUXI, a comutatorului în căi convenabile ale liniei multiplex de ieşire, MUXE, aşa cum se prezintă în figura 1.1.1. 

Pentru ca acest proces să se desfăşoare, este necesar ca sistemul să dispună de o memorie tampon, MT, numită şi memorie a eşantioanelor sau memorie de convorbire (speech memory). În această memorie, cadru după cadru se înscriu "cuvintele" (eşantioane cuantizate şi codificate) provenite din fluxul de intrare, oferit pe MUXI, şi se "citesc" aceste cuvinte pentru a generafluxul de ieşire, scurs pe MUXE. Conţinutul MT rămâne neschimbat între două operaţii succesive de scriere, adică pe durata unei perioade de 125 msec. În decursul acestei perioade conţinutul fiecărei locaţii de memorie MT poate fi citit în orice moment şi eliberat astfel pe linia de ieşire.

Pentru ca un eşantion să poată fi eliberat pe MUXE trebuie să se ştie cu precizie adresa de unde el se extrage şi pentru aceasta se citeşte o altă memorie a comutatorului, numită memorie de comandă, MC. Această memorie conservă relaţia dintre căile de intrare şi căile de ieşire, ceea ce înseamnă că ea asigură realizarea conexiunii. Se poate spune deci că este o adevărată memorie a conexiunii (connection memory), care furnizează în mod periodic indicaţiile de deschidere a "porţilor" de comutare a impulsurilor binare ce caracterizează căile temporale. Oricând se doreşte a se schimba o conexiune temporală, trebuie operat în conţinutul informaţional al memoriei de comandă. Încărcarea şi reactualizarea acestei memorii se face de către unitatea de prelucrare a cererilor de conexiune, în faza de prelucrare a apelurilor, adică anterior comutaţiei propriu-zise.


Se precizează că cele două memorii componente ale comutatorului sunt de tip RAM (Random Access Memory), deci cu acces aleator pentru scriere şi pentru citire.

Comutatorului numeric temporal îi sunt asociate elemente auxiliare care realizează transformarea de format a fluxului binar al liniilor multiplex, anume un registru RI de intrare, care efectuează conversia de format serie-paralel, şi un registru RE de ieşire, pentru conversia complementară paralel-serie.

Din punct de vedere al disciplinei de scriere în şi citire din memoria tampon, se

deosebesc două variante ale comutatoarelor numerice temporale: cu comandă la ieşire (cu scriere ordonată şi citire controlată) şi cu comandă la intrare (cu scriere controlată şi citire ordonată).


1.2 Principiul comutaţiei numerice temporale

1.3 Schema bloc a comutatorului temporal cu comandă la ieşire

1.4 Schema bloc  a comutatorul temporal cu comandă la intrare

1.5 Schema bloc şi principiul de lucru a comutatorului spaţial 

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Se vinde acest portal, doritorii pot contacta la adresa de email sursa.md@gmail.com