logare  |  registrare

Conştiinţa ca reflectare şi activitate

Conştiinţa ca reflectare şi activitatezoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru smbt, 13 august 2011
Conştiinţa ca reflectare şi activitate
53.14 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 56
Descriere

Conştiinţa ca reflectare şi activitate


1. Conştiinţa ca formă superioară de reflectare.
2. Aspectele gnoseologic, ontologic, genetic şi de substrat ale conştiinţei.
3. Rolul muncii, limbii, culturii şi comunicării în procesul formării conştiinţei.
4. Structura conştiinţei individuale.
5. Viaţa spirituală a societăţii. Conştiinţa socială şi structura ei.

 

1.

Conştiinţa şi gîndirea noastră, oricît ar părea să fie de asupra simţurilor, sunt produsul unui organ material, corporal, produsul creerului. Din punct de vedere genetic conştiinţa s-a format ca rezultat al dezvoltării unei însuşiri generale a materiei ca reflectarea.

Reflectarea este o însuşire universală a materiei, ce rezidă în capacitatea obiectelor de a reproduce adecvat diferite trăsături, caracteristici structurale şi relaţii ale altor obiecte. Reflectarea este proprietatea unor obiecte, sisteme materiale de a înregistra, păstra şi reproduce urmele interacţiunii altor obiecte ori sisteme materiale. Ea este o proprietate universală, atribut al materiei. În dependenţă de nivelul de organizare a materiei se deosebesc mai multe forme de reflectare. În natura anorganică se întîlneşte reflectarea mecanică, fizică, chimică. În natura organică apare reflectarea biologică – excitabilitatea. Aceasta este capacitatea fiinţelor vii de a reacţiona selectiv la excitanţii din exterior ce duc la o adaptare optimală  la mediul înconjurător. Excitabilitatea se manifestă prin tropisme, taxise şi alte reacţii. La organismele simple reflectarea  se manifestă prin sensibilitate – reproducerea unor laturi şi însuşiri a obiectelor şi fenomenelor. Rezultatul acestei reflectări este imaginea care are caracter de signal. La organismele cu sistemul nervos central există reflectarea psihică. Ea se realizează prin gîndire – reproducerea legăturilor şi relaţiilor dintre obiecte şi fenomene. Cu  formarea omului şi societăţii  apare forma superioară de reflectare – conştiinţa.

Pe baza reflectării apare informaţia. Aceasta este o reflectare cifrată, codificată, transmisă. Pe baza informaţiei apar cunoştinţele (informaţia asimilată, prelucrată şi sistematizată). Iar pe baza cunoştinţelor se formează conştiinţa.

Conştiinţa - însuşire a materiei superior organizată, funcţia superioară a creierului, specifică numai oamenilor şi legată cu vorbirea; ea constă în reflectarea generalizată şi orientată spre un anumit scop a realităţii, în construcţia mintală preliminară a acţiunilor şi previziunea rezultatelor  lor, în reglementarea raţională şi autocontrolarea comportării omului (A.G.Spirchin).

Păreri:
  • 5 din 5 stele! Autor: Vizitatorul | 02.01.2014
    maria stolear
Scrie părerea
Se vinde acest portal, doritorii pot contacta la adresa de email sursa.md@gmail.com