logare  |  registrare

Conflictul

Conflictulzoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru mari, 09 august 2011
Conflictul
49.4 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 56
Descriere

Conflictul

Caracterizare generală

Termenul de conflict provine din latinescul conflictus, desemnînd „lovirea împreună cu forţă" şi implicînd prin aceasta „dezacorduri şi fricţiuni între membrii grupului, interacţiune în vorbire, emoţii şi afectivitate".

T.K. Gamble şi M. Gamble definesc conflictul ca o variabilă pozitivă, în sensul că, „dincolo de toate perspectivele conflictul este o consecinţă naturală a diversităţii".

Adaptînd valorile majore propuse de Alan Filley în ceea ce priveşte conflictul, putem gîndi următoarele funcţii pe care le îndeplineşte acesta în calitatea sa de factor al comunicării:

-multe conflicte pot funcţiona în direcţia reducerii sau chiar eliminării probabilităţii altor conflicte, mai puternice, în viitor; -conflictul poate creşte inovaţia, sprijinind găsirea unor noi modalităţi de a privi lucrurile, noi modalităţi de a gîndi şi noi comportamente;

-conflictul poate dezvolta sensul coeziunii, al „fiinţării împreună" prin creşterea încrederii;

-conflictul ne poate oferi o oportunitate excelentă pentru a măsura puterea şi viabilitatea relaţionărilor noastre cu ceilalţi.

 

1. Tipologia conflictului

 

Problema surselor de conflict relaţionate cu tipologia acestuia ne oferă o dovadă în plus a utilităţii şi corectitudinii unei viziuni integratoare, procesual-acţionale asupra problematicii conflictului. Integrîndu-ne unei atare perspective, vom observa că sursele conflictelor acţionează ca un criteriu extrem de nuanţat, de complex, dar semnificativ pentru alcătuirea unor tipologii ale conflictelor. Spunem că avem de-a face cu un criteriu complex deoarece, cîteodată, unele dintre surse acţionează şi într-un mod secvenţial, dar putem observa cu uşurinţă şi o mulţime de intersecţii ale acestor surse în interiorul unui tip anume de conflict. O astfel de abordare ne oferă o posibilitate largă (dar simultan se impune ca necesitate) în conturarea unor metode şi tehnici flexibile şi adaptate activităţii şcolare, prin care putem obţine acel optimum al conflictului cuprinzînd o arie extrem de largă - de la provocarea anumitor tipuri de conflict în mod deliberat de către cadrul didactic la dezvoltarea unor modalităţi eficiente de utilizare a conflictelor spontane, fără incidenţă didactică directă, care apar în şcoală. Astfel, pe lîngă criteriul oferit de sursa conflictului, putem găsi multe altele : tipul de personalitate al comunicatorilor, experienţa acestora în rezolvarea conflictelor, interesele părţilor, modul de comunicare, timpul etc.

Trebuie spus că şi larga dezvoltare a legăturilor dintre tipurile de conflicte şi flexibilitatea graniţelor dintre acestea diminuează semnificativ eficienţa unor criterii, în sensul absolut al cuvîntului, de tipologizare a acestora; de aceea, credem noi, devine mai utilă o perspectivă procesuală, sistemică a unui anumit cumul de criterii care ar opera în acelaşi timp.

În practică, există o multitudine de tipuri ale conflictului; vom vorbi însă despre patru mari tipuri de conflict:

- conflictul-scop, care apare atunci cînd o persoană doreşte rezultate diferite faţă de alta;

- conflictul cognitiv, bazat pe contrazicerea unor idei sau opinii ale altora privitoare la un anumit fenomen;

- conflictul afectiv, ce apare atunci cînd o persoană sau un grup are sentimente sau emoţii incompatibile cu ale altora;

- conflictul comportamental, ce apare atunci cînd o persoană sau un grup face ceva care este de neacceptat pentru ceilalţi. Conflictul-scop este observabil de multe ori între cadrul didactic şi cursanţii săi. Dacă finalităţile propuse de cadrul didactic nu sunt în acord cu cele pe care le au elevii/studenţii, în mod natural poate apărea acest conflict. Am folosit acest exemplu pentru a putea observa cum punctele de demarcaţie între diferitele tipuri de conflict sunt extrem de flexibile; starea conflictuală produsă de un conflict- scop se poate transforma într-un conflict afectiv (în cadrul acestei stări, elevul poate să se îndepărteze afectiv de cadrul didactic respectiv şi - fenomen extrem de important şi în aceeaşi măsură periculos - de materia/disciplina şcolară). În ceea ce priveşte conflictul afectiv, se poate sublinia astfel faptul că acesta are o posibilitate directă de iradiere prin mutarea accentului conflictual de pe un obiect pe altul, ceea ce face rezolvarea de conflict mai dificilă.

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Se vinde acest portal, doritorii pot contacta la adresa de email sursa.md@gmail.com