logare  |  registrare

Alexei MATEEVICI

Alexei MATEEVICIzoom
referatul a fost adăugat în catalogul nostru duminic, 20 noiembrie 2011
Alexei MATEEVICI
79 KB Încărcări
  • referatul disponibil in limba romina: DA
 primul   precedent   următorul   ultimul 
referate în categoria dată: 325
Descriere

Alexei MATEEVICI

1888-1917

preotul rapsod, bardul din Basarabia


Cel mai de vază reprezentant al culturii spirituale din Basarabia de la începutul secolului XX, exponentul de frunte a! conştiinţei naţionale, preot, literat, folclorist, publicist, Alexei Mateevici este autorul poeziei Limba noastră, devenită, în 1995, imn naţional al Republicii Moldova.


    Alexei Mateevici s-a născut la 16 martie 1888, în satul Căinări, ju­deţul Tighina, în familia preotului Mihail. în 1893, familia Mateevici s-a mutat în satul învecinat Zaim.

    După ce obţine primele cunoştinţe în casa părintească, îşi face stu­diile la şcoala din Zaim, apoi, din 1898, la Şcoala Duhovnicească din Chişinău. O termină cu succes în 1902, figurând în lista absolvenţilor „de categoria I cu privilegii".

    Între 1902 şi 1910 se pregăteşte de cariera ecleziastică la Seminarul Teologic din Chişinău. Pasionat de literatură, îi citeşte pe clasicii ruşi (Puşkin, Lermontov, Turgheniev, Tolstoi) şi români (Alecsandri, Emi-nescu, Creangă, Negruzzi, Sadoveanu, Coşbuc). Se formează în spiritul ideilor democratice ale vremii.

    A debutat cu articolul Chestia preoţească, publicat în 1906 în paginile gazetei Basarabia - primul ziar de limbă română din ţinutul dintre Prut şi Nistru. A semnat apoi o serie de articole de publicistică sociopolitică (Lup­ta moldovenilor pentru drepturi, Datoria noastră, Ce ne trebuie nouă?) şi de folcloristică (studiile Câteva colinde de sfântul Crăciun, Obiceiurile şi rânduielile nunţii la moldovenii basarabeni, Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabem, Dorul), militând în permanenţă pentru identitatea românească, etnică şi spirituală a basarabenilor.

A fost membru al Societăţii de Istorie şi Arheologie din Basarabia.

     Ca scriitor, a efectuat traduceri din limba rusă (versuri de M. I. Ler­montov, A. S. Puşkin, G. R. Derjavin, F. Tiutcev, A. K. Tolstoi şi proză de A. P. Cehov) şi a semnat mai multe poezii combative şi optimiste, începând cu 1907: Eu cânt, Ţara, Ţăranii, Cântecul zorilor, Basarabenilor, Unora, Mama, Pietre vechi, Frunza nucului etc. Tematică dominantă este viaţa celor „care pe-a lor spinare ţara ţin", dorinţa de a face dreptate, iar eroul liric repre­zintă glasul revoltei maselor, în lupta lor pentru pământ, „drepturi şi voie".

     Proaspătul absolvent eminent, şef de promoţie, a fost înmatriculat, în 1910, fără a susţine examene la Academia Teologică din Kiev, pe care a absolvit-o în 1914, susţinând teza de licenţă cu tema Concepţia religioa­să şi filosofică a lui Fechner.

...

Păreri:
Părerea Dvs poate fi prima.
Scrie părerea
Accesati Zakusi.net